Ştiri şi actualităţi

2017. 05. 25.

Volumele Romulus Cioflec au ajuns şi în bibliotecile unor importante instituţii din Basarabia

Proiectul editorial dedicat lui Romulus Cioflec îşi îndeplineşte scopurile, graţie Luminiţei Cornea, care nu doar s-a îngrijit de apariţia volumelor, ci face eforturi ca aceste preţioase documente să meargă pe urmele scriitorului şi să ajungă în spaţiile culturale legate de biografia sa. Un astfel de spaţiu este Republica Moldova, unde prof. Luminiţa Cornea s-a implicat în lansarea tuturor volumelor Romulus Cioflec publicate sub îngrijirea sa, inclusiv cele apărute la Editura Centrului de Cultură al Judeţului Covasna.

Astfel, în urma lansării de carte de la Chişinău,  Albumul  „Romulus Cioflec, o viaţă în imagini” de Luminița Cornea și „Răspântia” de Romulus Cioflec, precum și vol. „Scriitori. Case memoriale” de Luminița Cornea) au ajuns, prin donaţie, în bibliotecile unor importante instituţii din Republica Moldova :  Biblioteca Națională Vasile Alecsandri din Chișinău; Biblioteca Academiei de Științe a Republicii Moldova; Muzeul de Literatură Mihail Kogălniceanu, Chișinău; Biblioteca Onisifor Ghibu, Chișinău; Biblioteca Liceului „Principesa Natalia Dadiani”, Chișinău; Biblioteca Publică Orășenească Petre Ștefănucă din Ialoveni; Biblioteca Liceului G. Meniuc, Chișinău; Biblioteca Universității de Stat B.P.Hasdeu din Cahul.

Deasemeni, volumele au ajuns şi la importanţi oameni de litere, cercetători, profesori: Iurie Colesnic, scriitor si critic literar; Ion Negrei, istoric; Vasile Malanetschi, scriitor și critic; Claudia Partole, scriitor; Maria Danilov, istoric; Maria Ișaev, cercetător literar; Dinu Poștarencu, cercetător și istoric; prof. Vasile Gîtlan; prof. Olga Leșenco; prof. Zenaida Mandalache; prof. Areta Moșu; prof. Vera Balan;

2017. 05. 18.

Trupa EGO ne întreabă dacă există Artă în salvarea unei prietenii

Trei prieteni – Denis Onişoru, Daniel Suciu şi Edi Brandabura – s-au reunit pe terenul unei pasiuni comune, teatrul, şi au format, împreună cu alţi elevi de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Trupa Ego, iar primul lor mare spectacol este Artă, de Yasmina Reza. O piesă care a cucerit cele mai rîvnite premii ale dramaturgiei contemporane – Premiul Molière pentru Cel Mai Bun Autor, Premiul Tony pentru Cea mai Bună Piesă – şi care, după premiera din 1995, de la Paris, a ajuns să fie montată în peste 30 de ţări, pe scenele celor mai importante teatre din lume.

Cum era vorba de prima producţie a celei mai tinere Trupe din Sfîntu Gheorghe, Mirela Bucur  le-a propus celor trei prieteni să-şi scoată Ego-ul în lume cu un spectacol despre ce este fals şi ce este autentic în relaţie cu ceea ce pretindem că iubim / preţuim :  prieteni şi artă. Un spectacol despre preţul artei şi cel al prieteniei, valori pe care eroii Yasminei Reza le descoperă în confruntarea cu un tablou derutant de alb şi, pentru unii, aberant de scump. O confruntare plină de umor, cu forţa de a stîrni spectatorii de toate vîrstele, inclusiv şi mai ales tinerii, să pornească în căutarea sensurilor artei şi ale prieteniei.

Miza primului spectacol al Trupei Ego  este o experienţă / descoperire veche de cînd lumea, dar pe care o înţelegem doar cînd o trăim pe cont propriu : preţul prieteniei, ca şi cel al artei, depinde numai de noi, iar cea mai preţioasă dintre arte este prietenia. Numai prietenii te pot ajuta  să descoperi, în albul unui tablou, un om singur care alunecă, pînă dispare.

Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este partener de proiect.

2017. 04. 07.

Cvintetul vocal Anatoly colorează Sărbătoarea ouălor roşii de Paşti de la Brădet

Conform tradiţiei, şi anul acesta, a treia zi de Paşte, pe 18 aprilie 2017, locuitorii din Zona Buzaielor sînt aşteptaţi la Brădet, la Sărbătoarea ouălor roşii, Ediţia XXIII. Ca şi la ediţiile precedente, locuitorii din zonă şi turiştii vor avea ocazia de a admira diverse tehnici de încondeiere a ouălor şi o expoziţie unică cu ouă încondeiate, din Zona Buzaielor, dar şi din alte regiuni ale ţării. Sărbătoarea ouălor de Paşti de la Brădet mai cuprinde un Concurs de ouă încondeiate, un program religios şi un program folcloric, prin care se păstrează obiceiul ca la bucuria comunităţii să fie invitaţi a participa artişti îndrăgiţi. Invitaţii de onoare ai Sărbătorii ouălor de Paşti 2017 sînt Ionuţ Langa, solist de muzică populară, şi Cvintetul vocal Anatoly din Braşov.  

Ionuţ Langa s-a născut în comuna Jibert, judeţul Braşov, a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal Ortodox din Făgăraş, apoi a devenit absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad. După obţinerea Licenţei, Ionuţ Langa s-a stabilit la Arad.

Cvintetul vocal Anatoly este alcătuit din : Andrada Mureşan (alto), Gabriel Baciu (tenor I), Ciprian Cucu (tenor II), Ciprian Ţuţu (bariton) şi Marius Modiga (bas). Cei cinci tineri cîntă,  á capella sau cu acompaniament, lucrări preclasice, clasice şi romantice, muzică religioasă, colinde, prelucrări folclorice şi lucrări contemporane,  în aranjamente proprii. 

Sărbătoarea ouălor de Paşti de la Brădet este organizată de Casa de Cultură din Întorsura Buzăului, sub coordonarea directorului acestei instituţii, Costică Oltean. Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este implicat în acest proiect în calitate de partener, avînd în vedere misiunea instituţiei noastre de a sprijini eforturile de păstrare în forme vii a meşteşugurilor tradiţionale.

2017. 04. 05.

Zilele Körösi Csoma Sándor din oraşul Covasna

Din 1990, Zilele Kőrösi Csoma Sándor se organizează în fiecare an şi reprezintă cel mai important eveniment cultural al oraşului Covasna. Este vorba de un proiect iniţiat de Asociaţia Kőrösi Csoma Sándor, cu scopul de a valorifica şi promova moştenirea spirituală a acestui explorator şi filolog, fondator al tibetologiei, născut în spaţiul nostru cultural. Importanţa acestei moşteniri a fost confirmată la nivel internaţional în anul 2013, când UNESCO a declarat opera lui Kőrösi Csoma Sándor ca fiind parte a culturii universale. 

Kőrösi Csoma Sándor (semna cu numele Alexander Csoma de Kőrös)  este respectat şi omagiat în prestigioase universităţi din întreaga lume. Născut la 4 aprilie 1784, în satul Csomakőrös / Chiuruş, de lângă oraşul Covasna, Csoma este puţin cunoscut în spaţiul cultural românesc, deşi cărturarul maghiar se bucură de un imens prestigiu în toată lumea civilizată : a studiat la Colegiul din Aiud şi la Universitatea Göttingen din Germania; a învăţat limbile română, latină, greacă, germană, franceză, engleză, ebraică, slavonă, arabă, tibetană; a călătorit singur până în India şi Tibet; a câştigat diferite burse, în special din partea Imperiului Britanic, care i-au permis să-şi îndeplinească visul de a călători pe urmele originilor asiatice ale limbii maghiare; a realizat primul dicţionar englez-tibetan şi prima gramatică a limbii tibetane; a realizat primul dicţionar sanscrit-tibetan; a pus bazele tibetologiei şi ale studiilor budiste.

2017. 01. 26.

Două volume Romulus Cioflec pot fi cumpărate de la Centrul de Cultură al Judeţului Covasna

Născut la Araci, într-o numeroasă familie de preoţi, Romulus Cioflec a urmat şcoala primară din sat, apoi cea secundară la Braşov, Şcoala Normală “Carol I” din Cîmpulung Muscel (absolvită în 1901) şi Facultatea de Litere şi Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti. În calitate de scriitor, Cioflec a debutat cu schiţa „Un gînd”, în revista „Sămănătorul”, apoi a publicat nuvele, schiţe şi articole în revistele şi ziarele vremii: Gazeta de Transilvania, Sămănătorul, Viaţa literară, Viaţa românească, Adevărul literar şi artistic, Românul etc. Începînd cu anul 1907, lui Cioflec îi sînt publicate volumele : Doamne, ajută-ne! , Lacrimi călătoare (1920), Pe urmele Basarabiei ... note şi impresii din revoluţia rusească (1927), Cutreierînd Spania. Impresii de călătorie” (1928), Sub soarele polar. Impresii şi peripeţii din voiajul unor salvaţi de la naufragiu de spărgătorul Krasin (1929), Vîrtejul (1937), Români din secuime (1942), Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuşi (1943). Volume postume : Boierul (1957), Trei Aldămaşe (1970), Moarte cu bocluc (1988, volum apărut sub îngrijirea Luminiţei Cornea). Romanul „Vîrtejul” a fost premiat de Academia Română, în anul 1938, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, cu Premiul „Ion Heliade Rădulescu”.

2017. 01. 12.

De Ziua Culturii Naţionale

De Ziua Culturii Naţionale redescoperim un scriitor transilvănean, omagiem un pictor contemporan şi ne bucurăm de un recital excepţional de pian

Centrul de Cultură Arcuş (Casa Bastion, str. Oltului nr. 6, Sf. Gheorghe) – în parteneriat cu Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, şi cu sprijinul Ministerului Culturii – vă invită duminică, 15 ianuarie, de la ora 16, să sărbătorim Ziua Culturii Naţionale pe terenul literaturii, artelor plastice şi al muzicii !

Programul va începe la ora 16, cu lansarea a două volume : Albumul  Romulus Cioflec – o viaţă în imagini şi  piesa Răspîntia.

Istoria fotografiei consemnează nenumărate încercări de a defini această artă, dar, dincolo de spectaculoasa sa evoluţie în tehnica de realizare, fotografia a rămas în esenţă ceea ce a fost şi la naştere, cu 177 de ani în urmă : arta de a înregistra o imagine, doar una. Cînd imaginea este legată de viaţa şi opera unei personalităţi, fotografia devine un preţios document, care reface şi completează portretul unui om, cu nesfîrşitele sale nuanţe, imposibil de epuizat. Pe urmele unor astfel de preţioase documente a pornit şi Luminiţa Cornea, pe care profesorul Nicolae Scurtu o recunoaşte drept “una dintre cele mai instruite şi, totodată, excelente cercetătoare a itinerariului biografic şi creator al lui Romulus Cioflec”. Documentele din Colecţia Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfîntu Gheorghe şi cele recuperate, prin donaţie, din Colecţia familiei Cioflec, mai ales fotografii, sînt valorificate de Luminiţa Cornea în Albumul “Romulus Cioflec – o viaţă în imagini”, publicat de Editura Centrului de Cultură al Judeţului Covasna. Aceeaşi Editură a publicat şi volumul Răspîntia, o inedită piesă de teatru, prin care Luminiţa Cornea încearcă să completeze portretul de dramaturg al lui Romulus Cioflec.

Cercetătorii care merg pe urmele scriitorului şi profesorului Romulus Cioflec (1882 - 1955) descoperă în documentele vremii portretul unui autentic intelectual, profund implicat în viaţa culturală românească. Acesta este şi portretul pe care cititorii sînt invitaţi a-l redescoperi în Albumul Romulus Cioflec – o viaţă în imagini !

2016. 11. 15.

Trei muzee virtuale depun mărturie despre istoria meşteşugurilor tradiţionale din Secuime

Proiectul Meşteşuguri tradiţionale din Secuime - revitalizare prin digitizare şi promovare a lăsat în urmă trei muzee virtuale, care pot fi vizitate accesînd pagina www.mestersegek.ro Este vorba de trei ateliere din Tălişoara : de fierărie, fondat în 1955 de Szabó Lajos, de rotărit, fondat de meşterul Fehér Antal în 1949, şi de tapiţerie, fondat în 2006 de fiul meşterulului rotar Fehér Antal.

Cele trei muzee virtuale fac parte dintr-un proiect complex, conceput a se desfăşura pe termen lung, finanţat cu peste 300.000 lei, din fondul pentru proiecte al statelor Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, printr-un program de conservare şi revitalizare a patrimoniului cultural şi natural, proiect al Centrului de Cultură al Judeţului Covasna care are drept scop cartografierea, promovarea şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale din zonă.

2016. 10. 17.

Ecourile Expoziţiei BD - Victor Drujiniu

"Expoziția aceasta este la un nivel mondial. Spun acest lucru pentru că urmăresc, fără să practic, diferitele stiluri – japonez, european și american. Consider că Victor, din ce se vede aici, se simte acasă și în America și în Europa la nivelul benzilor desenate“, ne-a declarat artistul Ütő Gusztáv. Ütő, care i-a fost profesor la liceu, mi-a spus că regretă, într-un fel, că Victor nu a ales-o pe Hervay Katalin. „Am avut șansa să-i urmăresc evoluția din clasa a IX-a până în clasa a XII-a și să văd că față de lucrările obligatorii pe care le avea, portrete, portret cu mâini, natură statică, (….) el avea timp să lucreze și să elaboreze niște benzi desenate deja la un nivel foarte înalt (…) Sunt foarte mândru de Victor Drujiniu“, a încheiat fostul dascăl.

sursa : Observatorul  de Covasna, din 16 oct. 2016

2016. 10. 14.

Laureaţii G4 – graficieni din Polonia, Taiwan, Canada, România, Ungaria

G4 a atins un nivel de calitate pe care curatorul Bienalei de Grafică din Secuime, Siklodi Zsolt, îl explică astfel : „Concurenţii care s-au prezentat într-un număr foarte mare, au avut un impact pozitiv asupra calităţii. S-a văzut şi la premii, dar eu cred că trebuie să subliniem că este reprezentată toată lumea. În privinţa calităţii, am putut selecta dintre 1.500 de lucrări foarte bune. Astfel am putut să depăşim problema „provincialităţii” şi am putut să ne gîndim că arta grafică este reprezentată ca atare aici. Numărul artiștilor participanți la Bienală a crescut aproape la dublu față de ediția anterioară, iar renumele acesteia a traversat și oceane, astfel în premieră s-au înscris participanți din Statele Unite, Argentina, Mexic, Taiwan și Thailanda”.

Lista Laureaţilor :

Premiul judeţului Covasna, care poartă numele artistului plastic covăsnean  Plugor Sándor, a fost decernat artistei de origine taiwaneză Chang Yuya. Premiul a fost înmînat de Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a precizat : „Karim Rashid, unul dintre părinţii fondatori ai designului contemporan, spune că forma inteligentă urmează funcţia. Ţinutului Secuiesc dorim să-i atribuim o formă modernă, inteligentă: vrem ca această regiune să crească din punct de vedere spiritual, pentru că, avem convingerea, aşa cum sufletul este cel care dă viaţă trupului, tot aşa o regiune a unei comunităţi culte este cea care este capabilă fizic să faciliteze dezvoltarea”. Premiul Nagy Imre, acordat de Consiliul Judeţean Harghita, a fost cîştigat de Karol Pomykała din Polonia, iar Premiul ce poartă numele artistului mureșan Nagy Pál i-a revenit canadianului Zenon Burdy. Fiecare dintre cele trei premii a valorat 1.000 de euro, iar Marele Premiu al Bienalei de Grafică din Ţinutul Secuiesc, ediția4, în valoare de 2.000 de euro, i-a revenit artistului polonez Kamil Kocurek, pentru lucrarea „Cameră1“, executată cu tehnici mixte de gravură (gravură în cupru, ac rece, acvatinta, mezzotinta).

Printre laureați s-a numărat și Cristian Aurel Opriș, artistul român a cîștigat Premiul Universității de Arte Plastice din Budapesta, care constă într-o Expoziție personală în Aula Universității. Prezent la Gala Laureaţilor, Farkas Bala, consolul Ungariei în România, a înmînat trei premii, oferite de Colegiul Universitar Eszterházy Károly din Eger, Universitatea Maghiară de Arte Plastice şi de Consulatul General al Ungariei la Miercurea Ciuc. Cele trei distincții le-au revenit artistei plastice Aranyász Zita (Ungaria), respectiv artiștilor Cristian Aurel Opriș şi Léstyán Csaba, ambii din România.

2016. 10. 13.

G4 – Bienala de Grafică din Secuime a reunit 507 artişti din 41 de ţări

Penultimul episod al ediţie4 a Bienalei de Grafică din Ţinutul Secuiesc, care a pornit în ianuarie 2016, s-a consumat miercuri, 12 octombrie, cînd a avut loc vernisajul Expoziţiei G4, la ora 17, la Centrul de Artă din Transilvania, şi Gala decernării premiilor, de la ora 18, la Teatrul Tamási Áron. Ediţia 4 a Bienalei de Grafică a reunit 507 artişti din 41 de ţări, numărul total de lucrări înscrise în concurs fiind de 1.238. În selecţia finală au ajuns 312 lucrări, care se regăsesc şi în Catalogul G4.

Gala Laureaţilor G4 s-a bucurat şi de prezenţa Formaţiei Jazzappella, un proiect început în anul 2006 de Zoltán András, cunoscut publicului mai ales ca solist al grupului Sarmalele Reci, dar care este și compozitor și instrumentist. În 2015, Jazzappella s-a reinventat într-o nouă formulă, septetul a capella a pregătit piese pentru înregistrarea unui nou album şi pentru un turneu național și european.

Expoziţia G4, de la Centrul de Artă din Transilvania, va putea fi vizitată pînă pe 13 noiembrie, de marţi pînă vineri, între orele 10 şi 17, iar sîmbăta şi duminica între orele 10 – 14.

„Încă din ediţia trecută Bienala s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari evenimente în domeniu din ţară din punct de vedere al participării artiştilor din diferite ţări. De anul acesta suntem remarcaţi şi peste hotare. Spre exemplu, organizatorii Bienalei din Cracovia au promovat pe site-urile lor link-uri spre evenimentul nostru, fapt care din punct de vedere profesional se consideră un fel de recunoaştere fiindcă nu oricine apare acolo. În plus, mai multe universităţi de specialitate s-au oferit să ne ajute cu premii”, a declarat Imreh-Marton István, directorul Centrului de Cultură al Județului Covasna.

Organizatorii Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc G4 :  Consiliul Județean Covasna, Consiliul Județean Harghita, Centrul de Cultură al Județului Covasna, Centrul Cultural și de Arte – Lăzarea. Coorganizatori: Centrul de Arte din Transilvania, Muzeul Național Secuiesc, Spațiul Expozițional de Arte Contemporane Magma, Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Sfîntu Gheorghe, Casa cu Arcade.

2016. 10. 09.

Expoziţie de benzi desenate - Victor Drujiniu

Anul Imaginii la Sfîntu Gheorghe cuprinde şi un episod dedicat unei forme de discurs care este mediu visual prin excelenţă şi care încă este privită la noi şi aiurea drept o rudă hibridă şi cam stupidă a artelor : banda desenată. Numai că această artă secvenţială şi-a conturat demult o identitate în cultura modernă şi postmodernă, o identitate demnă de tot respectul, printre admiratori săi se numără nume celebre ca Umberto Eco sau Thomas Mann, iar mari scriitori au fost onoraţi ca operele lor să fie traduse în benzi desenate. De pildă, Travesti-ul lui Mircea Cărtărescu a fost tradus în bandă desenată de Edmond Baudoin. Rezultatul a fost un fascinant roman grafic, pentru că Baudoin a reuşit o lectură creativă a textului semnat de Cărtărescu.

Tot datorită spiritului său creativ, un fost elev al Liceului de Arte Plugor Sándor din Sfîntu Gheorghe a ajuns unul dintre cei mai talentaţi şi căutaţi artişti BD din România. Este vorba de Victor Drujiniu, care a reuşit a pătrunde  pe piaţa comicsului american şi european şi care este protagonistul poveştii grafice din Anul Imaginii la Sfîntu Gheorghe.

Organizatori : Casa de Cultură Kónya Ádám, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Centrul de Cultură Arcuş

2016. 09. 28.

1 octombrie - Ziua Miriapodului

1 octombrie este ziua cînd Ansamblul de dans popular Százlábú /Miriapod, care funcţionează pe lîngă Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, şi-a început activitatea, cu 10 ani în urmă, adică pe 1 octombrie 2006, cînd a avut loc prima repetiţie. Aşadar, în cadrul Tîrgului de Toamnă, pe 1 octombrie 2016, în Piaţa Centrală, de la ora 18, Ansamblul Miriapod sărbătoreşte 10 ani de activitate, printr-un spectacol în care îi are drept invitaţi pe cîţiva dintre numeroşii săi colaboratori, printre care Formaţia Folker şi Ansamblul de Dansuri Háromszék. Fondatorii şi conducătorii Ansamblului Miriapod sunt doi apreciaţi dansatori-coregrafi, soţii Virág Endre şi Imola. De-a lungul celor 10 ani de activitate, Ansamblul Miriapod a format trei generaţii de dansatori, prima generaţie nu mai activează, pentru că sunt tineri care au plecat să studieze pe la diverse facultăţi iar acum se pregătesc să-şi înceapă carierele la care au visat. În prezent, în Ansamblul Miriapod activează aproximativ 200 de copii şi tineri, cu vîrste cuprinse între 7 şi 18 ani.

2016. 09. 12.

Retrospectiva Filmului Documentar din Secuime

În perioada 12-23 octombrie 2016, se vor desfăşura Zilele Ţinutului Secuiesc – Proiect care este produsul unui parteneriat cultural între Consiliile Judeţene Covasna şi Harghita. Este vorba de un Program de activare a celor mai diverse fapte de cultură (concerte, teatru, expoziţii de arte vizuale, întîlniri cu scriitori, dezbateri, spectacole de folclor, muzical şi coregrafic, lansări de carte, etc), în cît mai multe localităţi din cele trei judeţe partenere, mai ales în cele unde evenimentul cultural ajunge mai greu. Din Programul Zilelor Ţinutului Secuiesc face parte şi Ediţia 3 a Retrospectivei filmului documentar din Secuime, care se va desfăşura în mai multe localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 12-23 octombrie. În localităţile unde  se vor organiza proiecţii cu filme documentare, vor fi prezenţi şi relizatorii respectivelor producţii, care vor intra în dialog cu spectatorii. 

2016. 07. 26.

Workshop pentru instrumentiştii de muzică populară

Centrul de Cultură al Judeţului Covasna organizează, în perioada 21-27 august 2016, ediţia VI a Taberei Mozsika de la Cernat. Este vorba de un workshop de formare şi perfecţionare a instrumentiştilor de muzică populară, care s-a născut în urma constatării următoarei realităţi : în judeţele în care locuiesc comunităţi de maghiari, din ce în ce mai mulţi copii şi tineri doreau să înveţe dansuri populare autentice şi au început să activeze în formaţii de dansuri specifice vârstei lor, dar foarte puţine din aceste formaţii aveau instrumentişti care să-i acompanieze în timpul repetiţiilor şi în evoluţiile lor scenice. Înfiinţarea Taberei Mozsika din Cernat a răspuns acestei nevoi, formând an de an foarte buni instrumenteşti de  muzică populară, care acum activează în diverse formaţii de muzică instrumentală.

Workshop-ul se va desfăşura pe două secţiuni, începători şi avansaţi. Începătorii vor învăţa piese din folclorul muzical specific zonelor Praid şi Sovata, iar cei avansaţi se vor apropia de muzica populară din Voivideni, judeţul Mureş. Conducătorii workshop-ului sunt membrii formaţiei Heveder: Fazakas Levente, Szilágyi László, Bajna György, Fazakas Albert şi Román Hunor. Cântecele  populare vor fi predate de István Ildikó, profesoară laŞcoala Populară de Arte şi Meserii din Sf. Gheorghe.

Participanţii la workshop pot alege următoarele instrumente de studiu : vioară, violă, bas dublu şi ţambal. Înscrierile la workshop se fac până la 13 august 2016, data limită.  Taxa de participare este de 300 lei. 

2016. 07. 18.

Workshop de dans şi meşteşuguri tradiţionale

În perioada 4-9 iulie 2016, Şcoala Generală din Reci a găzduit un proiect ajuns la ediţia XI. Este vorba de un Workshop de dans şi meşteşuguri tradiţionale, prin care Centrul de Cultură al Judeţului Covasna îşi propune să atingă următoarele scopuri : identificarea şi reunirea pedagogilor şi a instructorilor de dansuri tradiţionale, din Covasna şi judeţele învecinate, care se implică în procesul de apropiere a copiilor şi tinerilor de valorile tradiţionale, respectiv de dansurile şi meşteşugurile tradiţionale; predarea unor metode şi tehnici prin care pedagogii şi instructorii de dans îi pot provoca pe copii şi tineri să descopere bucuria jocului de-a cîntecul şi dansurile populare autentice; crearea unei reţele de colaborare între pedagogii şi instructorii din judeţul Covasna şi judeţele învecinate, care să faciliteze viitoare întîlniri şi colaborări între copiii şi tinerii pasionaţi de folclorul muzical şi coregrafic, din cele 4 judeţe. 

2016. 06. 08.

Perkő – locul de joacă şi de judecată al copiilor şi tinerilor pasionaţi de folclor

Perkő – în limba română Piatra judecăţii – este un loc de pelerinaj de la marginea comunei Sânzieni, judeţul Covasna. Conform unei legende locale, când se confruntau cu diverse probleme, locuitorii din zonă se adunau la Perkő, pentru a judeca / dezbate / chibzui împreună ce anume este de făcut spre binele comunităţii. De 11 ani, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna îi adună la Perkő pe copiii şi tinerii pasionaţi de folclor, care activează în diverse formaţii, pentru a se bucura împreună de frumuseţea şi hazul dansurilor şi tradiţiilor populare – maghiare, româneşti, rome – , spre binele comunităţilor din care fac parte. Sâmbătă, 11 iunie 2016, se desfăşoară Ediţia XI a Festivalului Ardelenesc de Dansuri Populare pentru Copii şi Tineri de la Perkő. Este vorba de o ediţie care deschide un spaţiu de întâlnire pentru 39 de Ansambluri de dansuri populare, în care activează 1200 de copii şi tineri, din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Braşov şi Bacău.

2016. 05. 05.

Rezultatele Proiectului de revitalizare a meşteşugurilor tradiţionale

2016. 04. 25.

Pe 3 mai, locuitorii din Brădet vă aşteaptă la Sărbătoarea ouălor de Paşti

2016. 04. 04.

Despre meşteşugurile tradiţionale din Secuime la Baraolt şi în toate oraşele judeţului

Proiectul Meşteşuguri Tradiţionale din Secuime – revitalizare prin digitizare şi promovare a ajuns în faza de prezentare şi promovare a site-ului www.folktrades.ro. în toate oraşele judeţului Covasna. Ultima etapă a Proiectului constă în formularea unei Strategii de marketing pentru revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale din judeţul Covasna. Pînă la elaborarea Planului operaţional de marketing, principalele etape ale Proiectului au fost : 1. activitate de documentare prin localităţile judeţului Covasna, pentru identificarea şi înregistrarea meşterilor care mai practică meserii tradiţionale; 2. realizarea a 10 filme documentare despre meşteşugurile tradiţionale din zonă şi promovarea lor prin organizarea de proiecţii în liceele şi localităţile din judeţul Covasna; 3. organizarea a două workshop-uri, cu participarea unor specialişti în domeniu, în vederea conceperii a 3 pachete-cultural turistice care includ atelierele unor meşteri tradiţionali din judeţul Covasna; 4. construcţia şi lansarea unui site destinat promovării meşteşugurilor tradiţionale din Secuime, site-ul www.folktrades.ro.

 Marţi, 5 aprilie, de la ora 19, Proiectul şi site-ul său vor fi prezentate la Muzeul Depresiunii din Baraolt, unde vor fi proiectate şi două din cele 10 filme documentare. Este vorba de documentarele Fierăritul ( Potcovărit, încălţarea roţilor şi feronerie la Tălişoara) şi Împletitul coşurilor şi legatul măturilor în Belin Vale ( Un meşteşug tradiţional al romilor covăsneni). Autorii celor două documentare sunt operatorul Simon József şi etnograful Dr. Kinda István, consultantul ştiinţific al Proiectului.

2016. 01. 26.

Despre meşteşugurile tradiţionale din Secuime la Belin Vale

Simon József, realizatorul filmelor documentare din cadrul Proiectului Meşteşuguri Tradiţionale din Secuime – revitalizare prin digitizare şi promovare. şi etnograful Dr. Kinda István, consultantul ştiinţific al Proiectului, vor fi vineri, 29 ianuarie, ora 13, la Centrul Social din Belin Vale, unde vor fi proiectate două documentare : Împletitul coşurilor şi legatul măturilor în Belin Vale ( Un meşteşug tradiţional al romilor covăsneni); Ciobănitul (Prepararea tradiţională a caşului în Zăbala).