• Ştiri şi actualităţi

  • 2020. 04. 13.

    Aurul negru şi lecţia lui de supravieţuire

    În aprilie 2015, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna organiza premiera documentarului Szenesek/Cărbunarii, pe care acum, în aprilie 2020, îl scoatem din arhiva instituţiei, cu speranţa că filmul realizat de regizorul-operator Levente Vargyasi şi etnograful István Kinda răspunde, mai mult ca niciodată, nevoii noastre de a ne întîlni cu oameni care cunosc cu adevărat ce înseamnă lupta pentru supravieţuire. Este vorba de familia Tófalvi – Árpád, Erzsébet, Csaba, Bernadett –, care locuieşte în Lupeni, dar pe care aurul negru, aşa cum este numit mangalul, a adus-o din Harghita în Covasna, la 10km de localitatea Filia, unde i-a filmat şi Levente Vargyasi.

    Joi, 16 aprilie, de la ora 20, cînd vom transmite online filmul Cărbunarii, vă aşteptăm să străbatem împreună lungul drum al cărbunelui de lemn către grătarele noastre! De reţinut, aproape întreaga cantitate de cărbune pentru grătar din țara noastră se produce în judeţele Covasna şi Harghita. Un drum care reface povestea de viaţă a familiei de cărbunari Tófalvi, dar şi povestea cărbuneritului – o meserie cu o vechime de 3-4 secole, care a supravieţuit pînă în secolul 21, datorită muncii în condiţii infernale a celor ce trăiesc în ritmul arderii mocnite a bocşelor.

  • 2020. 04. 08.

    Întîlnire online cu o veche poveste despre izolare şi singurătate

    Dacă distanţarea socială şi izolarea la domiciliu din aceste zile vi se par o insuportabilă povară, atunci operatorul-regizor Vargyasi Levente şi etnograful Kinda István vă invită, în spaţiul virtual, la o întîlnire cu oameni pentru care, an de an, primăvara şi toamna sînt anotimpurile izolării şi ale singurătăţii. Este vorba de meşterii vărari din familia lui Vásárhelyi József, care în fiecare primăvară şi toamnă trudesc în singurătate, în cariera de la marginea satului Vîrghiş, unde scot piatra de var şi obţin varul curat, fără aditivi chimici, prin procedee vechi, de sute de ani. Universul în care trăiesc şi trudesc aceşti meşteri şi povestea lor de supravieţuire sînt surprinse în documentarul observaţional Vărarii, care va fi transmis online, joi, 9 aprilie, de la ora 20, pe pagina facebook a Centrului de Cultură al Judeţului Covasna : https://www.facebook.com/kultkov.ro

  • 2020. 03. 31.

    Starea Haosului – testată în G6 din Secuime, de 868 artişti din 65 de ţări

    În ianuarie 2020, cînd se lansa Apelul de participare la Ediţia6 a Bienalei de Grafică din Ţinutul Secuiesc – G6, nimeni din echipa acestui deja prestigios proiect internaţional de arte vizuale nu bănuia că întreaga lume se va schimba sub presiunea unui virus pandemic. Sîntem la sfîrşitul lui martie, lumea este cu totul altfel decît la începutul lui 2020, multe din activităţile umane, din toate domeniile, au fost suspendate, inclusiv şi mai ales activităţile culturale. Atît cît se poate, cultura s-a mutat în spaţiul virtual. În spaţiul real, oamenii speră, speră ca în curînd să revenim la normalitate. Cu această speranţă, marile proiecte culturale din Secuime nu au fost abandonate, aşa cum este Bienala de Grafică din Ţinutul Secuiesc, a cărei ultimă etapă este programată a se finaliza între 8-11 octombrie 2020, în Sfîntu Gheorghe.

    În ciuda faptului că pandemia de coronavirus a tulburat ritmul înscrierilor, echipaG6 a anunţat primele date, care confirmă că interesul profesional faţă de Bienala de Grafică din Ţinutul Secuiesc a rămas neschimbat: în Concursul Internaţional de Grafică deschis de BienalaG6 s-au înscris graficieni din 65 de ţări (la BienalaG5, din 2018, au fost artişti din 58 de ţări). Ca şi în ediţiile anterioare, cei mai mulţi artişti sînt din Ungaria, Polonia și România, iar ţările care şi-au întărit prezenţa în BienalaG6 din 2020 sînt Thailanda, India, China și Japonia. Numărul total al lucrărilor înscrise în BienalaG6 este în jur de 2100 creaţii grafice, semnate de 868 artiști.

  • 2020. 02. 05.

    Un cufăr care nu trebuie niciodată închis

    În 2016, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna a lansat un Program, Cufărul cu zestre, prin care chema comunităţile covăsnene la un efort de conştientizare a ceea ce înseamnă să avem grijă de  cultura localităţilor noastre. Un program care s-a născut din nevoia de a activa resursele culturale ale localităţilor, inclusiv şi mai ales cele de care comunităţile nu sînt conştiente, pentru că ne-am obişnuit să limităm cultura doar la creaţiile / manifestările  artistice, monumentele istorice şi evenimentele organizate de instituţiile de cultură (case, cămine, centre şi organizaţii culturale). Or cultura reuneşte toate resursele materiale şi imateriale ale unei localităţi, resurse care îi stimulează pe oameni să se întîlnească, să comunice, să dezbată, să sărbătorească, să protejeze şi să se bucure de ceea ce au moştenit, dar să şi creeze şi să construiască, la rîndul lor, ceva durabil, în folosul comunităţii.

  • 2020. 01. 22.

    Ziua Culturii Maghiare

    22 ianuarie – ziua cînd s-a născut poezia Himnusz (22 ianuarie 1823) de Kölcsey Ferenc – a devenit Ziua Culturii Maghiare, care este sărbătorită pretutindeni în lume, prin deschiderea de spaţii de întîlnire cu valorile culturii maghiare. Anul acesta, evenimentul prin care Consiliul Județean Covasna și Centrul de Cultură al Județului Covasna au celebrat Ziua Culturii Maghiare s-a desfăşurat marţi, 21 ianuarie 2020, de la ora 18, în Studioul de Dans Háromszék, unde au participat şi invitaţi din judeţele înfrăţite.
    Cel mai important moment din Programul Sărbătorii a fost un gest de omagiu, devenit deja tradiţie: preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sándor Tamás, i-a acordat Premiul Háromszék pentru Cultură profesorului şi etnografului Ernő Albert.
    Este vorba de un premiu care a fost iniţiat în 2013 şi prin care organizatorii omagiază o personalitate din spaţiul nostru cultural, pentru deosebitele sale merite culturale.
  • 2020. 01. 12.

    Cine este adolescentul invitat să deschidă Ziua Culturii la Sfîntu Gheorghe

    Luca Ştefan Vasile Berde are 17 ani şi este elev al Colegiului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, iar în 2017, cînd avea doar 15 ani, a realizat scurtmetrajul Don t open the door, prin care adolescentul a deschis uşile multor festivaluri: Festivalul International de Film pentru adolescenţi Super din Bucureşti/ 2017, Festivalul International de Film Tbilisi–Georgia / 2017, Festivalul International de Film din Mexic / 2017, Covellite International Film Festival Butte – Montana / 2017, Seoul International Extreme-Short Image&film Festival din Coreea de Sud / 2017, Poppy Jasper International Film Festival din Morgan Hill–SUA /2018, Youki International Youth Media Festival din Austria/ 2018, The Lovett School High School Film Fest din Atlanta /2018, First-Time Filmmaker Sessions din Regatul Unit al Marii Britanii / 2019. Miercuri, 15 ianuarie, de la ora 18, Luca Ştefan Vasile Berde se află în Sfîntu Gheorghe, la Centrul de Cultură Arcuş / Casa Bastion din str. Oltului nr.6, unde va deschide programul dedicat Zilei Culturii Naţionale, în compania tinerilor pianişti Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu, care vor susţine un recital extraordinar la patru mîini.
  • 2020. 01. 08.

    De Ziua Culturii Naţionale ne întâlnim cu tineri artişti

    Centrul de Cultură Arcuş (Casa Bastion, str. Oltului nr. 6, Sfîntu Gheorghe) – în parteneriat cu Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, şi cu sprijinul Ministerului Culturii – vă invită miercuri, 15 ianuarie, de la ora 18, să sărbătorim Ziua Culturii Naţionale, împreună cu tineri artişti, pe care dorim să-i încurajăm şi să-i aplaudăm mulţi ani de acum înainte! Centrul de Cultură Arcuş şi instituţiile partenere au fost mereu deschise tinerilor artişti, inclusiv şi mai ales de Ziua Culturii, când mai mult ca niciodată ar trebui să mizăm pe tinerii creatori din toate formele de expresie culturală. Programul Zilei Culturii Naţionale – de miercuri, 15 ianuarie 2020 – va fi deschis de un adolescent,Vasile Berde Luca Ștefan, a cărui joacă de-a cinemaul a lăsat în urmă trei scurtmetraje : The Second Target (2017), Don t open the door (2017) şi You First (2019). Ne bucurăm să aducem în Sfântu Gheorghe un tânăr artist care să-i încurajeze şi pe adolescenţii din oraşul nostru să facă film şi să ajungă în comunitatea Super– un Festival internaţional de filme făcute de adolescenţi, unde Vasile Berde Luca Ștefan a ajuns cu primele sale producţii cinematografice şi a devenit un nume care promite. Tânărul cineast ne va vorbi despre pasiunea sa pentru film, despre obsesia sa artistică pentru fricile ce ne bântuie când suntem singuri acasă şi despre scurtmetrajul care i-a fost selecţionat şi premiat la mai multe festivaluri de gen – Don t open the door – producţie ce va fi proiectată şi la Centrul de Cultură Arcuş.
  • 2019. 11. 04.

    Rezultate la proiectul de finanțare pentu editarea revistelor literare pentru copii și tineret etapa

    Rezultate la proiectul de finanțare pentu editarea revistelor literare pentru copii și tineret etapa II
  • 2019. 10. 23.

    Rezultate la proiectul de finanțare pentu editarea revistelor literare pentru copii și tineret.

    Rezultate la proiectul de finanțare pentu editarea revistelor literare pentru copii și tineret.
  • 2019. 10. 16.

    Instituţia noastră este partener Euroscola – Educaţia schimbă vieţi

    La acest început de secol 21, Romulus Cioflec a ajuns doar în studiile de istoria literaturii române semnate de cercetători. Pentru cititorii de toate vîrstele, inclusiv şi mai ales elevi, biografia şi opera scriitorul din Araci au rămas necunoscute sau cel mult nişte titluri de cărţi şi un nume de autor cu o rezonanţă exotică, nume amintit în relaţie cu alţi mari scriitori români. În aceste condiţii, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna a răspuns ofertei de a deveni partenerul unui proiect care contribuie la promovarea scriitorului printre elevii din judeţul nostru şi din toată ţara. Este vorba de elevi de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Sf. Gheorghe, care s-au înscris în noua Ediţie a Competiţiei Euroscola cu ambiţia de a-i determina şi pe alţi tineri să-l descopere şi să se apropie de Romulus Cioflec. Elevii de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Sf. Gheorghe au mai participat la Concursul Euroscola, în urmă cu doi ani, cînd s-au confruntat cu 100 de şcoli din România şi au ieşit pe Primul loc. Ediţia 2019-2020 Euroscola le propune elevilor din România să intre în celebra competiţie europeană sub deviza "Educaţia schimbă vieţi", iar asta înseamnă să identifice o personalitate locală sau naţională pe urmele căreia tinerii să ajungă a descoperi forţa educaţiei de a le schimba propria viaţă şi viaţa unei comunităţi. Indiferent ce loc vor ocupa la această ediţie, elevii de la CNMV au cîştigat deja admiraţia comunităţii noastre, pentru că au ales să pornească pe urmele lui Romulus Cioflec, iar acest lucru este posibil şi datorită Luminiţei Cornea – cărţile sale (unele publicate la Editura instituţiei noastre), dedicate scriitorului din Araci, joacă acum rolul unui adevărat însoţitor de drum în curajoasa călătorie a tinerilor covăsneni. O călătorie la care Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este onorat să fie partener de drum.
  • 2019. 10. 14.

    Sărbătoarea toamnei din Barcani

    Duminică, 13 octombrie, terenul de sport din comuna Barcani s-a transformat într-un spaţiu de întîlnire şi sărbătoare pentru pentru iubitorii de folclor şi producătorii de fructe şi legume din zona Buzaielor. Astfel, toamna şi recoltele sale au fost sărbătorite în paşi de dans, cu participarea: Ansamblul Cununa Carpaţilor al Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, Taraful de copii Ciobănaşul din Întorsura Buzăului, Corul Pădureni din Barcani, Formaţia vocal-instrumentală Cristal 2000, solişti vocali Mălina Boriceanu şi Ana-Maria Popica. Organizatori : Asociaţia Cununa Carpaţilor din Întorsura Buzăului, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna.
  • 2019. 10. 11.

    De ce VISOR şi cine profită de pe urma lui?

    Zilele acestea a apărut în spaţiul public din Secuime un termen, VISOR, în jurul căruia pare a se construi ceva. Ceva de durată spun cei care se ascund în spatele lui. Realitatea este că VISOR a apărut din nevoia de a NU se pierde ceea ce s-a construit prin cele trei ediţii ale Bienalei de Artă Fotografică din Ţinutul Secuiesc : o structură profesională de promovare, în două direcţii : de promovare a artiştilor vizuali locali, din ţară şi din întreaga lume şi, odată cu ei, de promovare a unui spaţiu cultural din România, spaţiu cunoscut sub denumirea de Ţinutul Secuiesc. De cîţiva ani, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna a propus instituţiilor de cultură din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să-şi unească eforturile pentru a exploata împreună, şi în folosul comunităţilor locale din zonă, VALOAREA DE BRAND pe care această denumire istorică, Ţinutul Secuiesc, o are. Aşa s-au născut Bienala de Grafică şi Bienala de Fotografie – proiecte al căror scop este să stimuleze resursele creative ale artiştilor vizuali din zonă, prin confuntarea lor cu artişti vizuali din întreaga lume, să promoveze valorile Ţinutului Secuiesc, în toată diversitatea lor, să le integreze în dialogul cultural naţional şi internaţional şi să încurajeze astfel turismul cultural în zonă. Aşa s-a născut şi VISOR.
  • 2019. 10. 11.

    De la Tîrgu Secuiesc la Hollywood – André de Dienes

    Ikafalvi Diénes Andor György (1913–1985) a devenit un fotograf celebru la Hollywood, sub numele de André de Dienes, şi a rămas în istoria fotografiei drept un artist rebel, pasionat mai ales de două teme, nudurile şi peisajele. Cele mai importante creații ale sale sînt fotografiile nud, prin care a scos modelele din studio, fotografiindu-le în natură – imagini poetice, creative, suprarealiste – și seria de fotografii cu Marilyn Monroe. În ciuda faptului că majoritatea surselor spun că s-a născut la Turia, potrivit registrului de evidență a populației, Diénes s-a născut pe 18 decembrie 1913, la Tîrgu Secuiesc. Expoziţia André de Dienes este vernisată sîmbătă, 12 octombrie 2019, ora 17.00, la Centrul de Cultură Arcuş din Sf. Gheorghe şi marţi, 22 octombrie, ora 17.00, la Casa de Cultură Vigadó din Tîrgu Secuiesc. Organizatori: Consiliul Județean Covasna, Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna, Centrul de Cultură al Județului Covasna, Primăria Tîrgu Secuiesc, Casa de Cultură Vigadó.
  • 2019. 10. 09.

    40 de mărturii despre diverse dezastre şi bucurii din ultimii o sută de ani

    După 180 de ani de la naşterea sa, fotografia a rămas un mijloc de expresie şi comunicare de neocolit, atunci cînd încercăm a reface ceva din istoria unei epoci, a unui popor, a unei comunităţi sau a unui om, fie el celebru sau anonim. Fotografia capătă valoare de document doar atunci cînd autorul se apropie cu discreţie şi respect de subiectul privirii sale, în căutarea clipei în care un fragment din realitate are forţa de a-şi tăinui şi exprima sensurile într-o imagine, fără intervenţii. Sînt clipele cînd fotograful dovedeşte că stăpîneşte o artă deloc uşoară – arta de a fi martor şi de a înregistra. Despre arta de a fi martor este vorba în Expoziţia cu fotografii de presă, din Arhiva Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, care va fi vernisată miercuri, 16 octombrie 2019, de la ora 17.00, la Casa Keresztes. La Sfîntu Gheorghe au ajuns 40 de fotografii din arhiva Agerpres, cu imagini-document care răscolesc amintiri despre trecerea noastră prin tragediile şi bucuriile ultimului veac : mărturii vizuale despre dezastre naturale (cutremur, inundaţii) şi cele provocate de om (războaie, foamete), imagini cu membrii Familiei Regale, cu performanţe ale sportivilor sau ale unor artişti. Organizatori : Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, Agerpres.
  • 2019. 10. 05.

    Pe urmele lui Romulus Cioflec – între Sfântu Gheorghe şi Chişinău

    Sâmbătă, 12 octombrie, de la ora 15, Centrul de Cultură Arcuş îşi deschide Sala de concerte a Casei Bastion din Sf. Gheorghe (str. Oltului, nr.6) pentru toţi cei care doresc să pornească – împreună cu Luminiţa Cornea & invitaţii săi – pe urmele lui Romulus Cioflec! De mai bine de două decenii, Luminiţa Cornea, istoric literar din Sfântu Gheorghe, ne tot cheamă pe urmele lui Romulus Cioflec. O chemare care a devenit imposibil de ignorat mai ales odată cu deschiderea Casei Memoriale Romulus Cioflec din Araci, în 1998, amenajarea şi organizarea tematică a acestui muzeu fiind meritul Luminiţei Cornea, mai precis rodul muncii sale de cercetare. Rezultate ale muncii sale de istoric literar sunt şi câteva volume Romulus Cioflec, cel mai recent dintre ele este „Pe urmele Basarabiei”, Ediție îngrijită, studiu introductiv, cronologie, note și comentarii, iconografie de Luminița Cornea. Aşadar, sâmbătă, 12 octombrie, ora 15.00, suntem chemaţi a ne reuni în jurul acestui volum, apărut la Editura Ştiinţa, Colecția „Pagini despre Basarabia”, Chișinău, 2019. Invitaţi : Vasile Malaneţchi, istoric literar, director-Muzeul Naţional al Literaturii Mihail Kogălniceanu, Chişinău; Maria Işaev, cercetător-istoria literaturii / Chişinău; Victor Durnea, cercetător-istoria literaturii / Iaşi; Nicolae Scurtu, istoric literar / Bucureşti; Ion Topolog, scriitor / Braşov. Organizatori : Centrul de Cultură al Judeţului Covasna – Partener al Proiectului Euroscola CNMV-2019, Centrul de Cultură Arcuş.
  • 2019. 09. 29.

    Parteneriat cu Asociaţia tinerilor maghiari din Săcele

    Festivalul Zilele Sf. Mihai, sărbătoare importantă a comunității maghiare din Săcele, a cărei Ediţie XIII s-a desfăşurat între 23-29 septembrie 2019, a însemnat 7 zile de teatru, film, concerte, degustări, lansări de carte, evenimente pentru copii și tineri, expoziții, concursuri, etc. Centrul de Cultură al Judeţului Covasna s-a implicat în organizarea Concertului pentru copii al Trupei Kelekátya, răspunzând astfel la oferta de parteneriat a Asociației HMIK din Săcele, care se ocupă cu activități culturale și sportive destinate tinerilor din localitatea braşoveană.
  • 2019. 09. 20.

    Finanțare nerambursabilă pentru editări de reviste literare pentru copii și tineri

    Centrul de Cultură al Județului Covasna acordă finanțări nerambursabile pentru editări de reviste literare pentru copii și tineri, cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și 20 decembrie 2019.

  • 2019. 09. 17.

    243 de copii, maghiari şi români, ameninţă actualii meşteri de kürtőskalács

    La sfîrşitul săptămînii trecute s-a desfăşurat Kürtőskalács – Festivalul Deliciilor Dulci, Ediţia3. Kürtőskalács-ul este un simbol identitar al comunităţilor secuieşti din Transilvania, comunităţi care cred că acest produs tradiţional de patiserie merită un Festival, pentru că dintotdeauna cozonacul secuiesc s-a identificat cu bucuria de a fi împreună, indiferent de naţia celui care îl gustă. Din Programul Festivalului a făcut parte şi un eveniment mai puţin cunoscut, dar cu efecte devastatoare pentru statutul actualilor meşteri de kürtőskalács : Kürtőskalácssütő Kismesterek Tanodája / KKT, cu varianta lui ro, Atelierul de Meşterit Kürtőskalács pentru cei Mici / AMKM, organizat de Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, în spaţiul căruia au lucrat de zor în această Ediţie3 vreo 243 de copii, în mai multe schimburi. De fapt, peste 300 de micuţi, pentru că în jurul celor 243 de copii înscrişi în Atelier au roit fraţii şi surorile lor. Nebunia şi bucuria au fost totale. Spre deosebire de meşterii adulţi, care precis habar nu au de Povestea spicului de grîu, copiii şi-au început iniţierea în tainele kürtőskalács-ului cu această poveste, apoi au ajuns la făină şi la momentul cel mai aşteptat, prepararea aluatului, cu toate ingredientele necesare, şi încolăcirea lui pe dorong. Toţi cei 243 de partcipanţi au primit Diplome de viitor MasterChef în Kürtőskalács, în limbile maghiară şi română, aşacă, micuţii au un mesaj către adulţii care astăzi se laudă că ştiu a face cozonacul secuiesc : păzea, o să vă arătăm noi adevăratul gust al acestui cozonac cam prin Ediţia 2030 Kürtőskalács – Festivalul Deliciilor Dulci!
  • 2019. 08. 06.

    Atelierul de dans popular şi de dezvoltare în echipă – Miriapod

    În perioada 28 iulie - 3 august, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna a desfăşurat un proiect aşteptat cu nerăbdare, vară de vară, de către copiii şi tinerii pasionaţi de folclor : Atelierul de dans popular şi de dezvoltare în echipă – Miriapod/ Százlábú. Este vorba de un proiect coordonat de coregraful Virág Endre, care a ajuns la Ediţia XI şi care a devenit un model despre cum investiţia în copiii şi tinerii pasionaţi de folclorul muzical şi coregrafic să fie pe termen lung şi să depăşească graniţele judeţului nostru. În acest sens, pentru ca tinerii şi copiii ce activează în Ansamblu să înţeleagă originile şi valoarea dansurilor populare şi, mai ales, să înţeleagă ce înseamnă a păstra în forme vii valorile tradiţionale, s-a căutat un spaţiu de desfăşurare în acord cu scopurile Atelierului, iar acest spaţiu a fost găsit în Lunca de Jos din judeţul Harghita, pentru că în această comună există un sat în sat, care îşi propune să facă exact ceea ce îşi propun să facă şi tinerii şi copiii pasionaţi de folclorul muzical şi coregrafic : să salveze de la dispariţie valori ale culturii tradiţionale; în timp ce Complexul Boroş a salvat de la dispariţe valori ale patrimoniului construit, respectiv case vechi de 100-150 de ani (cea mai veche casă datează din 1867), copiii şi tinerii din Atelier învaţă să salveze de la dispariţie valori din patrimoniul imaterial, respectiv cîntecele şi dansurile tradiţionale - specifice comunităţilor maghiare, româneşti şi rome - din judeţul Covasna şi din toate zonele Transilvaniei.
  • 2019. 07. 24.

    32 de secui au reprezentat România la un prestigios Festival din Finlanda

    Cînd treci graniţa în călătorii spre alte ţări, niciodată nu te întorci cum ai plecat, extremele între care e posibil să ajungi acasă sînt marcate prin cuvintele dărîmat şi completamente transformat. Cînd spun dărîmat, mă gîndesc la ruina fizică cauzată de oboseală sau de cine ştie ce virus/maladie cu care te-ai putea pricopsi. Cînd simţi că te-ai întors acasă transformat, înseamnă că ai trecut printr-un fel de călătorie iniţiatică. Dacă în România secolului21 s-ar institui călătoriile formatoare pentru tineri, atunci lista escalelor obligatorii ar trebui să înceapă cu Finlanda. Între 7-14 iulie 2019, timp de o săptămînă, 32 de maghiari din Sfîntu Gheorghe – 25 dansatori de la Százlábú / Miriapod, cu vîrste între 12-19 ani, împreună cu cei doi coregrafi-conducători ai Ansamblului, soţii Virág Endre şi Imola, trei instrumentişti, un solist vocal şi un fotograf – au trecut prin experienţa unei călătorii în Finlanda, în calitate de invitaţi la Kaustinen Folk Music Festival, de unde s-au întors toţi contaminaţi cu finlandelită. Este termenul inventat de mine pentru a vorbi despre felul cum finlandezii îi ating sufleteşte pe cei cărora le întind mîna, găzduindu-i temporar sau pentru totdeauna în ţara lor.
  •