Coperta Ţinutul Conacelor







  • Ştiri şi actualităţi

  • 2017. 11. 01.

    Concurs destinat promovării meșteșugurilor tradiționale

    Centrul de Cultură al Judeţului Covasna deschide un concurs pentru elevii claselor V-VIII, cu scopul de a promova meşteşugurile tradiţionale în rândul tinerilor. Data limită de înscriere în concurs este 13 noiembrie, ora 12:00.

    La Concurs se poate înscrie orice şcoală din judeţul Covasna, care să fie reprezentată de o echipă formată din 6 elevi şi un profesor. Fiecare localitate, sat sau oraş, trebuie să fie reprezentată de o singură echipă.

  • 2017. 11. 01.

    Oameni, întrebări şi aşteptări din Secuimea profundă

    Pentru mulţi români, Secuimea este o zonă unde principala ocupaţie a locuitorilor majoritari ar fi subminarea statului român, sub coordonarea unor forţe mai mult sau mai puţin oculte. Dar cine porneşte la drum prin satele şi oraşele Secuimii descoperă oameni, pur şi simplu oameni ocupaţi cu diverse probleme de supravieţuire, oameni ocupaţi să-şi trăiască viaţa, ale cărei bucurii şi amărăciuni sînt împărţite şi cu cine le iese în cale. Levente Vargyasi, autor de filme documentare, a ieşit în calea micilor fermieri din judeţul Covasna, într-un moment cînd aceşti oameni nu mai ştiau ce să facă cu laptele de la vacile lor, din cauza deciziei Companiei Covalact de a rupe relaţia contractuală cu centrele de colectare a laptelui din zona Tîrgu Secuiesc. Aşa a început, prin 2015, un proces de documentare care a durat pînă în 2017 şi care a însemnat vreo 45 de ore de material filmat, din care, după montaj, a ieşit filmul Oameni şi vaci, cu o durată de 50 de minute.

    Lansarea oficială a documentarului Oameni şi vaci are loc luni, 13 noiembrie, orele 18, la Cinema Arta.
  • 2017. 10. 24.

    Laureaţii Ediţiei3 a Bienalei de Fotografie din Ţinutul Secuiesc

    Între 13-15 octombrie 2017 s-a consumat ultima etapă a Ediţiei3 a Bienalei de Fotografie din Ţintutul Secuiesc, la care s-au înscris 283 de artişti fotografi din 17 ţări, cu 1516 fotografii. La Gala Laureaţilor, care a avut loc la Teatrul Tamási Áron, premiile au fost acordate de preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, preşedinţii Asociaţiei Artiştilor Fotografi din Ungaria, Eifert Janos, respectiv din Romania, Eugen Negrea, invitatul special al Bienalei, Eberhard Schuy (reprezentantul Canon) şi Török Ferenc, şeful Reprezentanţei Est-Europene-Canon, sponsorul principal al evenimentului.

    Laureaţii Bienalei : la Categoria OPEN : Premiul I. – Hans Gindlesberger (SUA) / cu fotografia Fără titlu / Aburi/ Sunt în filmul nepotrivit; Premiul II. – Teresa Meier (SUA) / Complicitate; Premiul III. – Balázs Kralovánszky (Canada) /  Umbra în lumină; Categoria Pîine : Premiul I. nu s-a acordat; Premiul II. – Erzsébet Kozma (Romania) /Pîine de casă; Premiul III. – Jiexiong Ye (China), Pîine de orez; Categoria Mişcare : Premiul I. – Jiexiong Ye (China) / Școala şi Bence Máte (Ungaria), Acțiune; Premiul II. – Károly Hlavathy (România ), cu seria Iluzie; Premiul III. – Gábor Lajos (România) / Mișcarea liniștii; Premiul special oferit de Eifert János l-a primit Balázs Attila cu lucrarea Dans în soare. La categoria Open, Haragos Zoltán din Tîrgu Mureș a cîştigat premiile oferite de Asociaţia Română a Artiștilor Fotografi şi de Asociaţia Mondială a Fotografilor Maghiari.


  • 2017. 10. 12.

    Spectacol multimedia cu fotograful Răzvan Voiculescu, la Cinema Arta

    Unul dintre cei mai cunoscuţi artişti fotografi din România, Răzvan Voiculescu, este invitatul Ediţiei3 a Bienalei de Fotografie din Ţinutul Secuiesc. Razvan Voiculescu a plecat din România în 1980, a absolvit Institutul de Arte Plastice din Copenhaga, şi-a continuat studiile postuniversitare la New York şi Paris, iar în 1994, cînd s-a întors în ţară, artistul lăsa deja în urmă cîteva expoziţii personale de fotografie la Copenhaga, Goteborg şi Paris.
  • 2017. 10. 03.

    Artă în Zilele Ţinutului Secuiesc

    După întoarcerea de la Festivalul Naţional Histrioniada Liceenilor din Cluj, Trupa Ego a răspuns invitaţiei Liceului Kőrösi Csoma Sándor din oraşul Covasna şi, pe 23 septembrie,  a jucat spectacolul Artă în cadrul Festivalului de Teatru Juventus. În octombrire, Trupa Ego va susţine două reprezentaţii cu spectacolul Artă, în cadrul Programului Zilele Ţinutului Secuiesc : sîmbătă, 14 octombrie, orele 19.00, la Teatrul Andrei Mureşanu din Sf. Gheorghe; luni, 16 octombrie, orele 17.00, la Liceul Mircea Eliade din Întorsura Buzăului

    Construit pe replici savuroase şi scurte monologuri prin care protagoniştii se adresează direct publicului, spectacolul Artă, în varianta Trupei Ego, respectă story-ul celebrei comedii semnate de Yasmina Reza, dar mută accentele pe gesturi, situaţii şi teme foarte prezente şi în relaţiile dintre adolescenţi. Trei prieteni – Serge, Mark şi Yvan – ajung în situaţia de a se insulta reciproc şi în pragul unei dramatice rupturi din cauza unui tablou, pe care unul dintre ei l-a cumpărat cu o sumă imensă şi cu pretenţia că a făcut o serioasă investiţie într-o adevărată capodoperă a artei contemporane. În căutarea răspunsului la întrebarea dacă este sau nu artă tabloul complet alb, traversat de cîteva dungi tot albe şi ele, cei trei tineri alunecă pe terenul fragilei lor prietenii, se lovesc, se rănesc, cad şi se ridică, lăsînd în urmă un spectacol plin de umor despre preţul artei şi cel al prieteniei. Un spectacol despre cum se transformă o prietenie într-o comedie nesfîrşita comedie prezentă în viaţa fiecăruia dintre noi, cînd descoperim că tabloul cu cei mai dragi prieteni se clatină, iar încercările noastre de a-l salva lasă în urmă o autentică poveste despre prietenie-ipocrizie-gelozie, o poveste demnă de adevărata Artă.

    Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este partener de proiect, instituţia noastră a sprijinit producerea spectacolului Artă.

  • 2017. 09. 12.

    Kürtőskalács – Festivalul Deliciilor Dulci

    Kürtőskalács, cozonacul secuiesc, este unul dintre cele mai răspîndite deserturi de sărbătoare la maghiarii transilvăneni, dar mai ales la cei din Ţinutul Secuiesc.

    Cel mai delicios kürtőskalács este cel proaspăt copt, cu o crustă crocantă şi interiorul moale, amestecul celor două texturi diferite producînd o dulce armonie de gusturi şi arome. Este un desert care cucereşte prin rafinata sa simplitate. Festivalul celebrează acest cozonac tocmai pentru că delicata sa simplitate este profund legată de specificul zonei noastre.

    Nu este uşor să prepari kürtőskalács, deşi nu are o reţetă secretă, ceva din pregătirea lui nu poate fi cuprinsă în nici o carte de bucate. Se spune că – pe lîngă ingrediente de calitate,  îndemînare şi experienţă – prepararea şi coacerea kürtőskalács-ului au nevoie mai ales de căldura sufletului.

    Festivalul nostru are structura unei competiţii culinare, la capătul căreia ne propunem să găsim şi să ne bucurăm împreună de „Kürtőskalács-ul Anului în Ţinutul Secuiesc” – un cozonac preparat după o reţetă tradiţională, dar care îmbină gustul tradiţional cu ceva din prospeţimea prezentului.

    Kürtőskalács-ul este desertul care a colorat sărbătorile în familie. Dar, în ultimele decenii,  cozonacul secuiesc reuşeşte a cuceri nu doar tîrgurile şi festivalurile din Transilvania, ci din mai toate colţurile ţării. Căci este un desert care aduce oamenii împreună, aşa cum împreună îl vom savura şi celebra şi la Festivalul Deliciilor Dulci!

    Aşadar, între 29 septembrie şi 1 octombrie 2017, Piaţa Centrală a oraşului Sfântu Gheorghe ne va reuni, în toată diversitatea noastră, în jurul unor ispititoare arome dulci, şi ne vom bucura împreună de atmosfera de epocă, cu tot ce înseamnă ea – de la jocuri din secolul trecut, pînă la degustarea de ape minerale din zonă, pentru că,  începînd de anul acesta,  Festivalul Aquarius, Sărbătoarea Apei Minerale, se integrează firesc în Festivalul Kürtőskalács.  

  • 2017. 09. 12.

    Trupa Ego şi Arta sa au cucerit Histrioniada Liceenilor de la Cluj

    Festivalul Naţional de Teatru Histrioniada Liceenilor de la Cluj a ajuns la Ediţia XV, printre producţiile selecţionate a intra în finala Concursului, destinat elevilor din întreaga ţară s-a numărat şi spectacolul Artă, al Trupei Ego, în regia Mirelei Bucur. Festivalul s-a desfăşurat între 4-8 septembrie 2017, iar la capătul competiţiei, Trupa Ego a cîştigat cele mai rîvnite două premii : Premiul I, pentru cel mai bun spectacol şi Premiul pentru cel mai bun rol principal, atribuit lui Edi Brandabura, pentru interpretarea personajului Ivan. Din distribuţia spectacolului Artă, de Yasmina Reza, mai fac parte Daniel Suciu şi Denis Onişoru, toţi cei trei adolescenţi fiind elevi la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Sf. Gheorghe. Juriul care a  desemnat spectacolul Artă drept cel mai bun din Festivalul de la Cluj a fost format din : din Leta Popescu, regizor al Teatrului Independent Reactor şi al Teatrului Naţional Cluj-Napoca, Sînziana Tarţa, actriță la Teatrul Național Cluj-Napoca, şi presedintele juriului, Cristian Grosu, regizor şi actor la Teatrul Naţional Cluj şi profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune UBB Cluj.

    Despre performanţa tinerei Trupe Ego, regizoarea Mirela Bucur a făcut următoarele precizări pentru cotidianul Observatorul de Covasna: “ Când am pornit spre Cluj, știam sigur doar câteva lucruri: am trei tineri foarte talentați în distribuție, tineri care au înțeles din prima că talentul nu e suficient, ci e nevoie de multă muncă şi de seriozitate, iar ei au muncit cu o seriozitate și o dăruire cum rar mi-a fost dat să văd, chiar şi la profesionişti; apoi, mai știam sigur că le-am propus să lucrăm nu doar pe un text foarte bun, al Yasminei Reza, ci pe un text potrivit vârstei lor, cu teme, situații și întrebări în care se pot recunoaște tinerii de pretutindeni. Faptul că „Artă” a câştigat Premiul pentru cel mai bun spectacol confirmă două lucruri: că toți cei trei băieți – Denis, Daniel și Edi – au jucat excepțional și au ridicat nivelul spectacolului, încât juriul l-a recunoscut drept cel mai bun; mai confirmă faptul că eu am ales un text potrivit pentru a face teatru cu şi pentru tineri, că nu m-am înşelat atunci când am considerat că din piesa Yasminei Reza se poate construi un spectacol şi pentru adolescenţi. Am făcut precizarea asta pentru că marea problemă în teatrul pentru liceeni sunt textele. Este foarte greu să găseşti un text care să răspundă nevoilor de exprimare şi poftei de joc specifice adolescenţilor”.  

    Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este partener de proiect, instituţia noastră a sprijinit producerea spectacolului Artă şi deplasarea lui la Festivalul de la Cluj.

  • 2017. 06. 16.

    Ediţia XII a Festivalului de la Perkő

    Centrul de Cultură al Judeţului Covasna a organizat, pe 10 iulie 2017, ediţia XII a Festivalului Ardelenesc de Dansuri Populare pentru Copii şi Tineri de la Perkő (lîngă localitatea Sânzieni). De 12 ani, instituţia noastră îi adună la Perkő pe copiii şi tinerii pasionaţi de folclor, care activează în diverse formaţii, pentru a se bucura împreună de frumuseţea şi hazul dansurilor şi tradiţiilor populare – maghiare, româneşti, rome – , spre binele comunităţilor din care fac parte.

    Ediţia 2017 a Festivalului de la Perkő a reunit 1.212 de copii şi tineri, dansatori în 39 de ansambluri folclorice, din 8 judeţe: Cluj, Alba, Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Sălaj şi Bacău. Scopul şi obiectivele Festivalului sunt : cultivarea pasiunii pentru muzica şi dansurile populare tradiţionale şi formarea reflexului de a proteja şi promova folclorul autentic al comunităţilor  maghiare din România,  dar şi cultivarea respectului şi a curiozităţii pentru valorile tradiţionale specifice  altor etnii; dezvoltarea unor relaţii de parteneriat între ansamblurile participante, şi a relaţiilor de prietenie între copiii şi tinerii maghiari şi români, care fac parte din formaţiile participante.

  • 2017. 05. 29.

    Tinerii din Ansamblul Miriapod au fost invitaţii de onoare ai unui Festival Folcloric din Portugalia

     Ansamblul de dans popular Százlábú /Miriapod, care funcţionează pe lîngă Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, s-a întors recent din Portugalia, unde a participat la Sabugueiro em Flor / Festivalul Florilor de soc, din oraşul Tarouca, care s-a desfăşurat între 18-24 mai 2017. Este vorba de un fel de festival folcloric al obiceiurilor de primăvară, ajuns la Ediţia 30,  care poartă denumirea florilor de soc, pentru că oamenii din zonă trăiesc de pe urma valorificării florilor de soc şi a strugurilor. Sărbătoarea Florilor de Soc este concepută a reuni formaţii foloclorice portugheze, plus un invitat de onoare. Pentru Ediţia 30 - 2017, organizatorii şi-au dorit un program folcloric lusitano-român, iar invitatul de onoare al Festivalului a fost Ansamblul de dans popular Százlábú /Miriapod din Sfîntu Gheorghe.

    Fondatorii şi conducătorii Ansamblului Miriapod, experimentaţii  dansatori-coregrafi Virág Endre şi Imola, au mai fost în Portugalia cu 19 ani în urmă, în calitate de dansatori ai Ansamblului Háromszék. Portughezii i-au ţinut minte drept dansatori care au ceva de spus despre folclorul din România şi i-au invitat să coloreze Sărbătoarea Florilor de soc cu dansuri populare din ţara noastră, despre a căror diversitate nu ştiau prea mult, pentru ei toate dansurile erau româneşti. Programul susţinut de Százlábú /Miriapod a cuprins dansuri secuieşti, româneşti şi ţigăneşti, iar frumuseţea dansurilor prezentate de tinerii din Sfîntu Gheorghe i-a determinat pe portughezi să le organizeze nu doar o reprezentaţie, ci 8, în 4 oraşe din zonă, pe scene din centrul localităţilor, plus în două şcoli şi două cămine de bătrîni. Cum portughezii nu au dansatori profesionişti de folclor, organizatorii şi spectatorii au fost interesaţi să afle cum îşi păstrează, valorifică şi promovează comunităţile din România valorile tradiţionale, respectiv muzica şi dansurile populare.

    Delegaţia Miriapod a fost formată din 35 persoane : 30 dansatori ( cu vîrste cuprinse între 13-18 ani), 3 instrumentişti din Cluj şi conducătorii Ansamblului Százlábú /Miriapod, Virág Endre şi Imola. Turneul din Portugalia a fost sprijinit de Consiliul Judeţean Covasna şi de părinţii celor 30 de dansatori.


  • 2017. 05. 25.

    Volumele Romulus Cioflec au ajuns şi în bibliotecile unor importante instituţii din Basarabia

    Proiectul editorial dedicat lui Romulus Cioflec îşi îndeplineşte scopurile, graţie Luminiţei Cornea, care nu doar s-a îngrijit de apariţia volumelor, ci face eforturi ca aceste preţioase documente să meargă pe urmele scriitorului şi să ajungă în spaţiile culturale legate de biografia sa. Un astfel de spaţiu este Republica Moldova, unde prof. Luminiţa Cornea s-a implicat în lansarea tuturor volumelor Romulus Cioflec publicate sub îngrijirea sa, inclusiv cele apărute la Editura Centrului de Cultură al Judeţului Covasna.

     

    Astfel, în urma lansării de carte de la Chişinău,  Albumul  „Romulus Cioflec, o viaţă în imagini” de Luminița Cornea și „Răspântia” de Romulus Cioflec, precum și vol. „Scriitori. Case memoriale” de Luminița Cornea) au ajuns, prin donaţie, în bibliotecile unor importante instituţii din Republica Moldova :  Biblioteca Națională Vasile Alecsandri din Chișinău; Biblioteca Academiei de Științe a Republicii Moldova; Muzeul de Literatură Mihail Kogălniceanu, Chișinău; Biblioteca Onisifor Ghibu, Chișinău; Biblioteca Liceului „Principesa Natalia Dadiani”, Chișinău; Biblioteca Publică Orășenească Petre Ștefănucă din Ialoveni; Biblioteca Liceului G. Meniuc, Chișinău; Biblioteca Universității de Stat B.P.Hasdeu din Cahul.

    Deasemeni, volumele au ajuns şi la importanţi oameni de litere, cercetători, profesori: Iurie Colesnic, scriitor si critic literar; Ion Negrei, istoric; Vasile Malanetschi, scriitor și critic; Claudia Partole, scriitor; Maria Danilov, istoric; Maria Ișaev, cercetător literar; Dinu Poștarencu, cercetător și istoric; prof. Vasile Gîtlan; prof. Olga Leșenco; prof. Zenaida Mandalache; prof. Areta Moșu; prof. Vera Balan;

  • 2017. 05. 18.

    Trupa EGO ne întreabă dacă există Artă în salvarea unei prietenii

    Trei prieteni – Denis Onişoru, Daniel Suciu şi Edi Brandabura – s-au reunit pe terenul unei pasiuni comune, teatrul, şi au format, împreună cu alţi elevi de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Trupa Ego, iar primul lor mare spectacol este Artă, de Yasmina Reza. O piesă care a cucerit cele mai rîvnite premii ale dramaturgiei contemporane – Premiul Molière pentru Cel Mai Bun Autor, Premiul Tony pentru Cea mai Bună Piesă – şi care, după premiera din 1995, de la Paris, a ajuns să fie montată în peste 30 de ţări, pe scenele celor mai importante teatre din lume.

    Cum era vorba de prima producţie a celei mai tinere Trupe din Sfîntu Gheorghe, Mirela Bucur  le-a propus celor trei prieteni să-şi scoată Ego-ul în lume cu un spectacol despre ce este fals şi ce este autentic în relaţie cu ceea ce pretindem că iubim / preţuim :  prieteni şi artă. Un spectacol despre preţul artei şi cel al prieteniei, valori pe care eroii Yasminei Reza le descoperă în confruntarea cu un tablou derutant de alb şi, pentru unii, aberant de scump. O confruntare plină de umor, cu forţa de a stîrni spectatorii de toate vîrstele, inclusiv şi mai ales tinerii, să pornească în căutarea sensurilor artei şi ale prieteniei.

    Miza primului spectacol al Trupei Ego  este o experienţă / descoperire veche de cînd lumea, dar pe care o înţelegem doar cînd o trăim pe cont propriu : preţul prieteniei, ca şi cel al artei, depinde numai de noi, iar cea mai preţioasă dintre arte este prietenia. Numai prietenii te pot ajuta  să descoperi, în albul unui tablou, un om singur care alunecă, pînă dispare.

    Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este partener de proiect.

  • 2017. 04. 07.

    Cvintetul vocal Anatoly colorează Sărbătoarea ouălor roşii de Paşti de la Brădet

    Conform tradiţiei, şi anul acesta, a treia zi de Paşte, pe 18 aprilie 2017, locuitorii din Zona Buzaielor sînt aşteptaţi la Brădet, la Sărbătoarea ouălor roşii, Ediţia XXIII. Ca şi la ediţiile precedente, locuitorii din zonă şi turiştii vor avea ocazia de a admira diverse tehnici de încondeiere a ouălor şi o expoziţie unică cu ouă încondeiate, din Zona Buzaielor, dar şi din alte regiuni ale ţării. Sărbătoarea ouălor de Paşti de la Brădet mai cuprinde un Concurs de ouă încondeiate, un program religios şi un program folcloric, prin care se păstrează obiceiul ca la bucuria comunităţii să fie invitaţi a participa artişti îndrăgiţi. Invitaţii de onoare ai Sărbătorii ouălor de Paşti 2017 sînt Ionuţ Langa, solist de muzică populară, şi Cvintetul vocal Anatoly din Braşov.  

    Ionuţ Langa s-a născut în comuna Jibert, judeţul Braşov, a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal Ortodox din Făgăraş, apoi a devenit absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad. După obţinerea Licenţei, Ionuţ Langa s-a stabilit la Arad.

    Cvintetul vocal Anatoly este alcătuit din : Andrada Mureşan (alto), Gabriel Baciu (tenor I), Ciprian Cucu (tenor II), Ciprian Ţuţu (bariton) şi Marius Modiga (bas). Cei cinci tineri cîntă,  á capella sau cu acompaniament, lucrări preclasice, clasice şi romantice, muzică religioasă, colinde, prelucrări folclorice şi lucrări contemporane,  în aranjamente proprii. 

    Sărbătoarea ouălor de Paşti de la Brădet este organizată de Casa de Cultură din Întorsura Buzăului, sub coordonarea directorului acestei instituţii, Costică Oltean. Centrul de Cultură al Judeţului Covasna este implicat în acest proiect în calitate de partener, avînd în vedere misiunea instituţiei noastre de a sprijini eforturile de păstrare în forme vii a meşteşugurilor tradiţionale.

  • 2017. 04. 05.

    Zilele Körösi Csoma Sándor din oraşul Covasna

    Din 1990, Zilele Kőrösi Csoma Sándor se organizează în fiecare an şi reprezintă cel mai important eveniment cultural al oraşului Covasna. Este vorba de un proiect iniţiat de Asociaţia Kőrösi Csoma Sándor, cu scopul de a valorifica şi promova moştenirea spirituală a acestui explorator şi filolog, fondator al tibetologiei, născut în spaţiul nostru cultural. Importanţa acestei moşteniri a fost confirmată la nivel internaţional în anul 2013, când UNESCO a declarat opera lui Kőrösi Csoma Sándor ca fiind parte a culturii universale. 

    Kőrösi Csoma Sándor (semna cu numele Alexander Csoma de Kőrös)  este respectat şi omagiat în prestigioase universităţi din întreaga lume. Născut la 4 aprilie 1784, în satul Csomakőrös / Chiuruş, de lângă oraşul Covasna, Csoma este puţin cunoscut în spaţiul cultural românesc, deşi cărturarul maghiar se bucură de un imens prestigiu în toată lumea civilizată : a studiat la Colegiul din Aiud şi la Universitatea Göttingen din Germania; a învăţat limbile română, latină, greacă, germană, franceză, engleză, ebraică, slavonă, arabă, tibetană; a călătorit singur până în India şi Tibet; a câştigat diferite burse, în special din partea Imperiului Britanic, care i-au permis să-şi îndeplinească visul de a călători pe urmele originilor asiatice ale limbii maghiare; a realizat primul dicţionar englez-tibetan şi prima gramatică a limbii tibetane; a realizat primul dicţionar sanscrit-tibetan; a pus bazele tibetologiei şi ale studiilor budiste.

  • 2017. 01. 26.

    Două volume Romulus Cioflec pot fi cumpărate de la Centrul de Cultură al Judeţului Covasna

    Născut la Araci, într-o numeroasă familie de preoţi, Romulus Cioflec a urmat şcoala primară din sat, apoi cea secundară la Braşov, Şcoala Normală “Carol I” din Cîmpulung Muscel (absolvită în 1901) şi Facultatea de Litere şi Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti. În calitate de scriitor, Cioflec a debutat cu schiţa „Un gînd”, în revista „Sămănătorul”, apoi a publicat nuvele, schiţe şi articole în revistele şi ziarele vremii: Gazeta de Transilvania, Sămănătorul, Viaţa literară, Viaţa românească, Adevărul literar şi artistic, Românul etc. Începînd cu anul 1907, lui Cioflec îi sînt publicate volumele : Doamne, ajută-ne! , Lacrimi călătoare (1920), Pe urmele Basarabiei ... note şi impresii din revoluţia rusească (1927), Cutreierînd Spania. Impresii de călătorie” (1928), Sub soarele polar. Impresii şi peripeţii din voiajul unor salvaţi de la naufragiu de spărgătorul Krasin (1929), Vîrtejul (1937), Români din secuime (1942), Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuşi (1943). Volume postume : Boierul (1957), Trei Aldămaşe (1970), Moarte cu bocluc (1988, volum apărut sub îngrijirea Luminiţei Cornea). Romanul „Vîrtejul” a fost premiat de Academia Română, în anul 1938, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, cu Premiul „Ion Heliade Rădulescu”.

  • 2017. 01. 12.

    De Ziua Culturii Naţionale

    De Ziua Culturii Naţionale redescoperim un scriitor transilvănean, omagiem un pictor contemporan şi ne bucurăm de un recital excepţional de pian

    Centrul de Cultură Arcuş (Casa Bastion, str. Oltului nr. 6, Sf. Gheorghe) – în parteneriat cu Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, şi cu sprijinul Ministerului Culturii – vă invită duminică, 15 ianuarie, de la ora 16, să sărbătorim Ziua Culturii Naţionale pe terenul literaturii, artelor plastice şi al muzicii !

    Programul va începe la ora 16, cu lansarea a două volume : Albumul  Romulus Cioflec – o viaţă în imagini şi  piesa Răspîntia.

    Istoria fotografiei consemnează nenumărate încercări de a defini această artă, dar, dincolo de spectaculoasa sa evoluţie în tehnica de realizare, fotografia a rămas în esenţă ceea ce a fost şi la naştere, cu 177 de ani în urmă : arta de a înregistra o imagine, doar una. Cînd imaginea este legată de viaţa şi opera unei personalităţi, fotografia devine un preţios document, care reface şi completează portretul unui om, cu nesfîrşitele sale nuanţe, imposibil de epuizat. Pe urmele unor astfel de preţioase documente a pornit şi Luminiţa Cornea, pe care profesorul Nicolae Scurtu o recunoaşte drept una dintre cele mai instruite şi, totodată, excelente cercetătoare a itinerariului biografic şi creator al lui Romulus Cioflec”. Documentele din Colecţia Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfîntu Gheorghe şi cele recuperate, prin donaţie, din Colecţia familiei Cioflec, mai ales fotografii, sînt valorificate de Luminiţa Cornea în Albumul “Romulus Cioflec – o viaţă în imagini”, publicat de Editura Centrului de Cultură al Judeţului Covasna. Aceeaşi Editură a publicat şi volumul Răspîntia, o inedită piesă de teatru, prin care Luminiţa Cornea încearcă să completeze portretul de dramaturg al lui Romulus Cioflec.

    Cercetătorii care merg pe urmele scriitorului şi profesorului Romulus Cioflec (1882 - 1955) descoperă în documentele vremii portretul unui autentic intelectual, profund implicat în viaţa culturală românească. Acesta este şi portretul pe care cititorii sînt invitaţi a-l redescoperi în Albumul Romulus Cioflec – o viaţă în imagini !


  • 2016. 11. 15.

    Trei muzee virtuale depun mărturie despre istoria meşteşugurilor tradiţionale din Secuime

    Proiectul Meşteşuguri tradiţionale din Secuime - revitalizare prin digitizare şi promovare a lăsat în urmă trei muzee virtuale, care pot fi vizitate accesînd pagina www.mestersegek.ro Este vorba de trei ateliere din Tălişoara : de fierărie, fondat în 1955 de Szabó Lajos, de rotărit, fondat de meşterul Fehér Antal în 1949, şi de tapiţerie, fondat în 2006 de fiul meşterulului rotar Fehér Antal.

    Cele trei muzee virtuale fac parte dintr-un proiect complex, conceput a se desfăşura pe termen lung, finanţat cu peste 300.000 lei, din fondul pentru proiecte al statelor Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, printr-un program de conservare şi revitalizare a patrimoniului cultural şi natural, proiect al Centrului de Cultură al Judeţului Covasna care are drept scop cartografierea, promovarea şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale din zonă.

  • 2016. 10. 17.

    Ecourile Expoziţiei BD - Victor Drujiniu


    "Expoziția aceasta este la un nivel mondial. Spun acest lucru pentru că urmăresc, fără să practic, diferitele stiluri – japonez, european și american. Consider că Victor, din ce se vede aici, se simte acasă și în America și în Europa la nivelul benzilor desenate“, ne-a declarat artistul Ütő Gusztáv. Ütő, care i-a fost profesor la liceu, mi-a spus că regretă, într-un fel, că Victor nu a ales-o pe Hervay Katalin. „Am avut șansa să-i urmăresc evoluția din clasa a IX-a până în clasa a XII-a și să văd că față de lucrările obligatorii pe care le avea, portrete, portret cu mâini, natură statică, (….) el avea timp să lucreze și să elaboreze niște benzi desenate deja la un nivel foarte înalt (…) Sunt foarte mândru de Victor Drujiniu“, a încheiat fostul dascăl.

    sursa : Observatorul  de Covasna, din 16 oct. 2016

  • 2016. 10. 14.

    Laureaţii G4 – graficieni din Polonia, Taiwan, Canada, România, Ungaria

    G4 a atins un nivel de calitate pe care curatorul Bienalei de Grafică din Secuime, Siklodi Zsolt, îl explică astfel : „Concurenţii care s-au prezentat într-un număr foarte mare, au avut un impact pozitiv asupra calităţii. S-a văzut şi la premii, dar eu cred că trebuie să subliniem că este reprezentată toată lumea. În privinţa calităţii, am putut selecta dintre 1.500 de lucrări foarte bune. Astfel am putut să depăşim problema „provincialităţii” şi am putut să ne gîndim că arta grafică este reprezentată ca atare aici. Numărul artiștilor participanți la Bienală a crescut aproape la dublu față de ediția anterioară, iar renumele acesteia a traversat și oceane, astfel în premieră s-au înscris participanți din Statele Unite, Argentina, Mexic, Taiwan și Thailanda”.

    Lista Laureaţilor :

    Premiul judeţului Covasna, care poartă numele artistului plastic covăsnean  Plugor Sándor, a fost decernat artistei de origine taiwaneză Chang Yuya. Premiul a fost înmînat de Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a precizat : „Karim Rashid, unul dintre părinţii fondatori ai designului contemporan, spune că forma inteligentă urmează funcţia. Ţinutului Secuiesc dorim să-i atribuim o formă modernă, inteligentă: vrem ca această regiune să crească din punct de vedere spiritual, pentru că, avem convingerea, aşa cum sufletul este cel care dă viaţă trupului, tot aşa o regiune a unei comunităţi culte este cea care este capabilă fizic să faciliteze dezvoltarea”. Premiul Nagy Imre, acordat de Consiliul Judeţean Harghita, a fost cîştigat de Karol Pomykała din Polonia, iar Premiul ce poartă numele artistului mureșan Nagy Pál i-a revenit canadianului Zenon Burdy. Fiecare dintre cele trei premii a valorat 1.000 de euro, iar Marele Premiu al Bienalei de Grafică din Ţinutul Secuiesc, ediția4, în valoare de 2.000 de euro, i-a revenit artistului polonez Kamil Kocurek, pentru lucrarea „Cameră1“, executată cu tehnici mixte de gravură (gravură în cupru, ac rece, acvatinta, mezzotinta).

    Printre laureați s-a numărat și Cristian Aurel Opriș, artistul român a cîștigat Premiul Universității de Arte Plastice din Budapesta, care constă într-o Expoziție personală în Aula Universității. Prezent la Gala Laureaţilor, Farkas Bala, consolul Ungariei în România, a înmînat trei premii, oferite de Colegiul Universitar Eszterházy Károly din Eger, Universitatea Maghiară de Arte Plastice şi de Consulatul General al Ungariei la Miercurea Ciuc. Cele trei distincții le-au revenit artistei plastice Aranyász Zita (Ungaria), respectiv artiștilor Cristian Aurel Opriș şi Léstyán Csaba, ambii din România.

  • 2016. 10. 13.

    G4 – Bienala de Grafică din Secuime a reunit 507 artişti din 41 de ţări

    Penultimul episod al ediţie4 a Bienalei de Grafică din Ţinutul Secuiesc, care a pornit în ianuarie 2016, s-a consumat miercuri, 12 octombrie, cînd a avut loc vernisajul Expoziţiei G4, la ora 17, la Centrul de Artă din Transilvania, şi Gala decernării premiilor, de la ora 18, la Teatrul Tamási Áron. Ediţia 4 a Bienalei de Grafică a reunit 507 artişti din 41 de ţări, numărul total de lucrări înscrise în concurs fiind de 1.238. În selecţia finală au ajuns 312 lucrări, care se regăsesc şi în Catalogul G4.

    Gala Laureaţilor G4 s-a bucurat şi de prezenţa Formaţiei Jazzappella, un proiect început în anul 2006 de Zoltán András, cunoscut publicului mai ales ca solist al grupului Sarmalele Reci, dar care este și compozitor și instrumentist. În 2015, Jazzappella s-a reinventat într-o nouă formulă, septetul a capella a pregătit piese pentru înregistrarea unui nou album şi pentru un turneu național și european.

    Expoziţia G4, de la Centrul de Artă din Transilvania, va putea fi vizitată pînă pe 13 noiembrie, de marţi pînă vineri, între orele 10 şi 17, iar sîmbăta şi duminica între orele 10 – 14.

    „Încă din ediţia trecută Bienala s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari evenimente în domeniu din ţară din punct de vedere al participării artiştilor din diferite ţări. De anul acesta suntem remarcaţi şi peste hotare. Spre exemplu, organizatorii Bienalei din Cracovia au promovat pe site-urile lor link-uri spre evenimentul nostru, fapt care din punct de vedere profesional se consideră un fel de recunoaştere fiindcă nu oricine apare acolo. În plus, mai multe universităţi de specialitate s-au oferit să ne ajute cu premii”, a declarat Imreh-Marton István, directorul Centrului de Cultură al Județului Covasna.

    Organizatorii Bienalei de Grafică din Ținutul Secuiesc G4 :  Consiliul Județean Covasna, Consiliul Județean Harghita, Centrul de Cultură al Județului Covasna, Centrul Cultural și de Arte – Lăzarea. Coorganizatori: Centrul de Arte din Transilvania, Muzeul Național Secuiesc, Spațiul Expozițional de Arte Contemporane Magma, Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Sfîntu Gheorghe, Casa cu Arcade.

  • 2016. 10. 09.

    Expoziţie de benzi desenate - Victor Drujiniu

    Anul Imaginii la Sfîntu Gheorghe cuprinde şi un episod dedicat unei forme de discurs care este mediu visual prin excelenţă şi care încă este privită la noi şi aiurea drept o rudă hibridă şi cam stupidă a artelor : banda desenată. Numai că această artă secvenţială şi-a conturat demult o identitate în cultura modernă şi postmodernă, o identitate demnă de tot respectul, printre admiratori săi se numără nume celebre ca Umberto Eco sau Thomas Mann, iar mari scriitori au fost onoraţi ca operele lor să fie traduse în benzi desenate. De pildă, Travesti-ul lui Mircea Cărtărescu a fost tradus în bandă desenată de Edmond Baudoin. Rezultatul a fost un fascinant roman grafic, pentru că Baudoin a reuşit o lectură creativă a textului semnat de Cărtărescu.

    Tot datorită spiritului său creativ, un fost elev al Liceului de Arte Plugor Sándor din Sfîntu Gheorghe a ajuns unul dintre cei mai talentaţi şi căutaţi artişti BD din România. Este vorba de Victor Drujiniu, care a reuşit a pătrunde  pe piaţa comicsului american şi european şi care este protagonistul poveştii grafice din Anul Imaginii la Sfîntu Gheorghe.

    Organizatori : Casa de Cultură Kónya Ádám, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Centrul de Cultură Arcuş

  • Navigare:   1-2-3-4-5   »»
  •