Sărbătoarea ouălor de Paşti de la Brădet este integrată în Programul anual al Centrului de Cultură al Judeţului Covasna.  Este vorba de un proiect pe care merită să-l susţinem financiar în calitate de parteneri ai Casei  de Cultură din Întorsura Buzăului (iniţiatorul şi organizatorul Sărbătorii), avînd în vedere misiunea instituţiei noastre de a sprijini eforturile de păstrare în forme vii a meşteşugurilor tradiţionale.

În România, obiceiurile de Paşti  sunt de o mare diversitate, dar în toate zonele bucuria dumninicii pascale este trăită în familie. Aşadar, în prima zi de Paşti, toate obiceiurile/preocupările sunt legate de reunirea familiei în jurul coşului Pascal şi a mesei îmbelşugate, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Tot ce se petrece în a doua şi a treia zi de Paşti trebuie să exprime bucuria de a fi împreună cu oamenii locului, motiv pentru care, de-a lungul timpului, comunităţile au inventat fel şi fel de petreceri/jocuri. De pildă, stropitul fetelor, faimosul obicei ardelenesc de a doua zi de Paşti; sau cel al datului în scrînciob (leagăn mare), obicei moldovenesc care scoate la iveală viitoarele cupluri; sau defilarea junilor, din a treia zi de Paşti, pe străzile Braşovului, pe cai împodobiţi cu harnaşamente viu colorate. Şi în Occident, în a doua şi a treia zi de Paşti, obiceiurile pascale exprimă aceeaşi bucurie de a trăi în comunitate, irlandezii, de pildă, au devenit celebri prin aprinsele lor concursuri de dans cu premii.

Din aceeaşi bucurie de a fi împreună, în anul 1994,  s-a născut  Sărbătoarea ouălor de Paşti de la  Brădet, care a devenit o adevărată tradiţie. La început, Sărbătoarea se desfăşura a doua zi de Paşti şi mulţi dintre credincioşii ortodocşi nu participau din cauza ospăţului din ziua precedentă (le era destul de greu a se urni din casă, după ouăle, cozonacul, pasca, drobul, friptura de miel şi alte bunătăţi servite la masa pascală din familie). Motiv pentru care, Costică Oltean, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului şi organizatorul Sărbătorii, s-a gîndit să mute evenimentul a treia zi de Paşti. Gînd la gînd cu localnicii, care aproape de două decenii îşi însemnează această zi în calendar ca pe o sărbătoare a lor, a comunităţii de credincioşi din Zona Buzaielor. Aşa cum Joia Mare este însemnată în calendar de oamenii locului drept ziua cînd se pomenesc morţii/Ziua Morţilor. Există credinţa că în această zi morţii se întorc la casele lor, unde au trăit şi unde stau pînă Sîmbăta dinainte de Rusalii. Este motivul pentru care toţi sătenii, dar absolut toţi (imaginea este de-a dreptul impresionantă) se duc în Joia Mare la cimitir pentru a le arăta celor plecaţi Dincolo că nu au fost uitaţi şi sunt bineveniţi în casele lor.

Pregătirea pentru a treia zi de Paşti începe cu multe săptămîni înainte, cînd Costică Olteană cere ajutorul preoţilor parohi din zonă pentru a face înscrierile la concursul de ouă încondeiate – moment important din Programul Sărbătorii ouălor de Paşti. Tot cu multe zile înainte se pregăteşte cu multă grijă sala mare a Căminului Cultural din Brădet, unde se vor desfăşura toate momentele Sărbătorii. Sala trebuie împodobită pentru  a crea atmosfera specifică Sărbătorii : în primul rînd se respectă tradiţia ornamentelor de brad, simbol al vieţii eterne, care sunt completate  cu alte ornamente din flori de primăvară;  se aranjează mese cu grîu încolţit pe care se vor aşeza ouăle încondeiate; se împodobeşte un pom, asemănător celui de Crăciun (obicei răspîndit şi prin zona Sibiului); în fiecare an se organizează o expoziţie de ouă încondeiate şi de icoane.

Sărbătoarea începe cu slujba la biserică, de unde oamenii pornesc spre Căminul Cultural din Brădet.  După un scurt program susţinut de formaţiile corale ale parohiilor din zonă, vine mult aşteptatul moment al concursului de ouă încondeiate. Fiecare concurent participă cu 10 ouă – şase încondeiate (cu diverse motive şi culori), patru roşii. Numărul concurenţilor variază de la an la an (în jur de 50 copii şi adulţi), concursul se desfăşoară pe categorii de vîrstă, cîştigătorii primesc premii şi diplome iar ouăle premiate rămîn în Colecţia de ouă încondeiate a Căminului cultural din Brădet. De-a lungul anilor, printre cîştigătorii constanţi ai concursului se numără o mamă şi fiica sa. Roşca Anişoara încondeia ouă cu mult înainte de naşterea Sărbătorii de la Brădet, de prin 1965, preluînd obiceiul din familie. La rîndul ei, a transmis meşteşugul fiicei, Elena Avramescu, care, în 1994, la prima ediţie a concursului, avea 14 ani. Astăzi, Elena Avramescu, profesoară de franceză-engleză la Şcoala din localitate, este faimoasă în zonă, ouăle sale încondeiate ajung de Sărbătoarea Paştilor prin Italia, Germania, Austria, Ungaria.

Sărbătoarea ouălor de Paşti de la Brădet se încheie cu o petrecere, care este animată de invitaţi de onoare. Este vorba de obiceiul ca la bucuria comunităţii să fie invitaţi a participa artişti îndrăgiţi în zonă. În ultimul timp, Brădetul este locul unde, a treia zi de Paşti, fug şi orăşenii din Sf. Gheorghe şi Braşov.