De Ziua Limbii Române, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, în parteneriat cu Centrul de Cultură Arcuş, organizează o Expoziţie de cărţi vechi şi rare, cu titlul Mărturii despre facerea limbii române. Expoziţia le propune vizitatorilor să reflecteze asupra începuturilor textuale ale limbii române, dar şi asupra faptului că limba literară a oricărui popor se construieşte şi se oglindeşte prin/în cărţi. Este vorba despre începuturile textuale ale limbii române, aşa cum se oglindesc aceste începuturi în colecţia de cărţi vechi şi rare a unei profesoare de limba şi literatura română din Sfîntu Gheorghe.

Indiferent de cum alegem să celebrăm Ziua Limbii Române, important este să nu uităm că limba română este ceva viu, care s-a născut şi a crescut ca o fiinţă. Cum în cazul limbii literare a unei naţii este vorba de o fiinţă istorică, chinurile facerii sale se întind de-a lungul secolelor, iar despre diversele etape ale acestei faceri depun mărturie cărţile, cărţile vechi. Ca şi în cazul altor popoare europene, începuturile textuale ale limbii române sînt legate de traducerea textelor cultului creştin şi de confuntarea cu valurile de înnoiri reformatoare declanşate de Martin Luther, în centrul acestor schimbări fiind problema înlocuirii limbii latine cu limbile populare. În plus, facerea limbii române mai este legată şi de efortul de emancipare totală de limba slavonă / de alfabetul chirilic.

Expoziţia cuprinde 26 de cărţi vechi şi rare, din colecţia Luminiţei Cornea, cercetătoare în domeniul istoriei literaturii române şi fostă profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Sfîntu Gheorghe. Sînt cărţi care au contribuit decisiv la emanciparea şi perfecţionarea limbii române. Printre cei 26 de agenţi culturali ai limbii române se numără cîteva cărţi extrem de preţioase, cu care puţini colecţionari de carte veche din România se pot lăuda : Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie, București, 1775; Biblia de la Blaj, Blaj, 1795; Carte de muzică psaltică, tipărită cu binecuvântarea voievodului Grigorie Dimitrie Ghica, București, 1827; Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură, tipărită de Andrei, Baron de Șaguna, Sibiu, 1856-1858; Scriptolegia sau Modulu de a inventa cetitulu scriendu, îndreptariu pentru învățători, Sibiu, 1872 (metodică pentru predarea abecedarului); Istoria bisericească politico-națională a românilor preste totu, mai alesu a celor ortodocșiorientali, Sibiu, 1865; Noul Testament, București, 1885.