În iulie 2017, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna – prin realizatorul de filme documentare Levente Vargyasi şi colegii săi, Ottó Farkas şi Nina Ţînţar – şi-a propus să înregistreze video felul cum organizatorii reconstituie Nunta tradiţională din Voineşti, în jurul căreia este construită Nedeia din Valea Zînelor, o reconstituire care transformă această sărbătoare populară într-o adevărată comoară sau, în termenii specialiştilor, într-un tezaur uman viu. Altfel spus, organizatorii reuşesc, an de an, să reactiveze valori tradiţionale locale şi să le păstreze în forme vii, iar asta înseamnă că oamenii locului aşteaptă cu nerăbdare Nedeia din Valea Zînelor pentru că au descoperit că tradiţiile lor nu au legătură doar cu trecutul, ci şi cu viaţa lor prezentă : la originea lor, tradiţiile sînt nişte acte de comunicare, sînt nişte jocuri şi, chiar dacă regulile lor vin din trecut, ele răspund dorinţei noastre prezente de a sărbători ceva împreună, de a ne distra şi a ne bucura de viaţă. Iar Sîntilia voineştenilor din Valea Zînelor este trăită /sărbătorită de localnici, invitaţi şi turişti cu multă şi autentică bucurie. Acestea sînt motivele pentru care documentaristul Levente Vargyasi şi echipa sa au pus ochii pe comoara din Valea Zînelor, din care au furat ceva, atît cît să construiască un film, cu rol de promovare şi stimulare a efortului de a ne păstra tradiţiile în forme vii şi nealterate. Cînd spui Valea Zînelor şi comoară, trebuie să precizezi care vale a zînelor şi ce fel de comoară, pentru că două sînt locurile din România care poartă acest nume şi care au devenit celebre pentru ceva de găsit numai acolo. Iar cele două locuri sînt Porumbacu de Sus, cu al său Castel de lut din Valea Zînelor, judeţul Sibiu, şi Valea Zînelor din apropierea staţiunii Covasna, cu a sa legendară Nedeie Mocănească a Voineştenilor. Nedeile fac parte dintre cele mai îndrăgite sărbători la români, unii cercetători spun că nedeile ar fi mai aşteptate decît Crăciunul, Paştile sau Rusaliile, nu întîmplător ţara e plină de nedei. Prima nedeie păstorească este atestată documentar în anul 1937, iar originile acestei petreceri populare sînt legate de o sărbătoare precreştină, dedicată unui zeu al focului şi al soarelui. Etimologic, cuvîntul nedeie provine din slavul nedĕlja, care înseamnă duminică / sărbătoare, iar comunităţile pentru care nedeia a devenit una dintre cele mai importante zile din calendar îşi construiesc musai sărbătoarea în jurul unei zile de duminică. Tot în jurul unei duminici – cea care coincide cu 20 iulie, Ziua Sfîntului Ilie, sau care este cea mai apropiată de această zi – se petrece şi Nedeia Mocănească din Valea Zînelor, care de ani buni este organizată de Asociaţia Cultural Creştină Justinian Teculescu şi Asociaţia Crescătorilor de Ovine Covasna, cu sprijinul Primăriei Covasna. În iulie 2017, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna – prin realizatorul de filme documentare Levente Vargyasi şi colegii săi, Ottó Farkas şi Nina Ţînţar – şi-a propus să înregistreze video felul cum organizatorii reconstituie Nunta tradiţională din Voineşti, în jurul căreia este construită Nedeia din Valea Zînelor, o reconstituire care transformă această sărbătoare populară într-o adevărată comoară sau, în termenii specialiştilor, într-un tezaur uman viu. Altfel spus, organizatorii reuşesc, an de an, să reactiveze valori tradiţionale locale şi să le păstreze în forme vii, iar asta înseamnă că oamenii locului aşteaptă cu nerăbdare Nedeia din Valea Zînelor pentru că au descoperit că tradiţiile lor nu au legătură doar cu trecutul, ci şi cu viaţa lor prezentă : la originea lor, tradiţiile sînt nişte acte de comunicare, sînt nişte jocuri şi, chiar dacă regulile lor vin din trecut, ele răspund dorinţei noastre prezente de a sărbători ceva împreună, de a ne distra şi a ne bucura de viaţă. Iar Sîntilia voineştenilor din Valea Zînelor este trăită /sărbătorită de localnici, invitaţi şi turişti cu multă şi autentică bucurie. Acestea sînt motivele pentru care documentaristul Levente Vargyasi şi echipa sa au pus ochii pe comoara din Valea Zînelor, din care au furat ceva, atît cît să construiască un film, cu rol de promovare şi stimulare a efortului de a ne păstra tradiţiile în forme vii şi nealterate. Filmul reuşeşte să surprindă atmosfera unei autentice sărbători populare, cu naturala sa forţă de a-i atrage şi a-i implica pe oameni în sărbătoare, cu spontaneitatea, împrevizibilul şi hazul ei. Oamenii locului şi musafirii lor au îndrăgit Sîntilia voineştenilor şi, în fiecare an, o aşteaptă cu nerăbdare pentru că se regăsesc în această sărbătoare, care este construită în jurul reconstituirii Nunţii tradiţionale din Voineşti, cu toate personajele unei nunţi adevărate (perechea de miri, naşii, vornicii, socrii mari şi mici, nuntaşii) şi cu toate obiceiurile practicate în zonă de sute de ani : cursa de cai, cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, Hora Sântiliei, trânta voinicilor, ridicatul bolovanului. Sîntilia voineştenilor din Valea Zînelor, aşa cum au văzut-o Levente Vargyasi şi echipa sa, ajunge la Cinema Arta, unde filmul acestei Sărbători va fi proiectat joi, 18 octombrie, de la ora 17, în cadrul Káptar – Retrospectiva Filmului Documentar. Nunta Tradiţională din Voineşti, în variantă cinematografică, va dura 30 de minute, după care Retrospectiva va contiuna cu proiecţia a încă două documentare, musai de văzut : Nunta anului, un film de Bán József, documentează migraţia populaţiei din România spre Europa de Vest şi consecinţele acestui fenomen asupra comunităţilor rămase acasă; Angela, un film de Püsök Botond, despre o fată de etnie romă, de 17 ani, care este pe punctul de a naşte gemeni şi care se confruntă cu inerentele probleme ale comunităţii sale : discriminare, lipsă de educaţie, viitor incert.