De Ziua Culturii Maghiare, românii sînt chemaţi să se bucure de cei 100 de ani de la Marea Unire, dar şi de cei peste 1000 de ani de cînd maghiarii îşi tot pun umărul la construirea a ceea ce se cheamă spiritul transilvan, fără de care România ar fi fost periculos de săracă şi posacă. Aşadar, 22 ianuarie, Ziua Culturii Maghiare, va fi sărbătorită în Secuime sub semnul celor 1000 de ani în Transilvania şi 100 de ani în România – dovadă că maghiarii NU vor să ne strice Sărbătoarea Centenarului, ci doar îşi doresc ca, atunci cînd sărbătorim, s-o facem cu tot respectul pentru valorile de nepreţuit pe care şi maghiarii le-au dăruit ţării noastre.

Luni, 22 ianuarie, de la ora 18, Sala Mare a Teatrului Tamási Áron este deschisă tuturor celor care doresc să participe la Sărbătoarea Culturii Maghiare. Din Program : lansarea cărţii dedicate campionei mondiale şi olimpice Katalin Szabó, un volum de Csinta Samu; un spectacol extraordinar, de 30 minute, susţinut de Ansamblul Háromszék; în final, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, va decerna Premiul  Háromszék Pentru Cultură, laureatul pe anul 2018 urmînd a fi dezvăluit la finalul programului dedicat Zilei Culturii Maghiare.

Intrarea este liberă, spectatorii români vor beneficia de traducere în căşti.

Pentru cei care nu ştiu sau au uitat de ce a devenit 22 ianuarie – Ziua Culturii Maghiare : textul imnului maghiar este o rugăciune şi începe cu versul  “Doamne, binecuvîntează pe maghiari cu voie bună şi belşug…“ Este motivul pentru care ziua naşterii poeziei Himnusz, 22 ianuarie 1823, a devenit Ziua Culturii Maghiare, cînd pretutindeni în lume se deschid spaţii de întîlnire cu valorile acestei naţii, pentru că ele sînt voia bună şi belşugul său!

Aşadar, pe 22 ianuarie, ne putem ruga împreună : “Doamne, binecuvîntează pe maghiari cu voie bună şi belşug…“